Teritoriul dreptului international privat se afla la confluenta intereselor private ale participantilor la circuitul privat international, a intereselor statelor cu care situatiile avute in vedere prezinta legaturi si, nu in cele din urma, a intereselor societatii internationale privita in ansamblul ei. Aceasta pare sa fie antinomia fundamentala – „genetica” – a dreptului international privat, sursa permanentului sau zbucium si izvorul multora din contradictiile sale.
Aceasta antinomie se regaseste si in ceea ce priveste tehnicile si metodele utilizate de legiuitor pentru rezolvarea problemelor suscitate de spetele cu elemente de extraneitate : reguli de conflict – neutre sau inspirate de considerente materiale –, exceptia de ordine publica internationala, legile de politie, metoda recunoasterii.
Plecand de la probleme concrete suscitate de practica (precum forma actelor sau culpa in contractare), autorul, cadru didactic cu o experienta academica si de cercetare vasta, ilustreaza modul in care legiuitorul, in special acela european, realizeaza un echilibru intre diverse interese si valori fundamentale, nu intotdeauna concordante. Amplu fundamentata teoretic, lucrarea este in acelasi timp un instrument de valorizare a practicii de drept european si comparat, utila atat celor care se initiaza in tainele acestei discipline, dar si practicienilor, notari, judecatori, avocati, preocupati de profunzimile dreptului international privat.
CAPITOLUL I. REPERE ALE FORMALISMULUI IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT
§1. Prolegomene
§2. Formalismul in dreptul international privat
§3. Circulatia notarului sau circulatia actului notarial?
§4. Problema exclusivitatilor de competenta internationala
CAPITOLUL II. REPREZENTAREA VOLUNTARA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT
§1. Introducere
§2. Terminologie
§3. Abstractiunea reprezentarii. Consideratii introductive
§4. Savigny
§5. Jhering
§6. Ce este, de fapt, abstractiunea?
§7. Abstractiunea reprezentarii in dreptul german
§8. Natura juridica a reprezentarii
§9. Concurenta intre mandatar si mandant. Competitia si coliziunea actelor
§10. Capacitatea reprezentantului
§11. Reglementarea reprezentarii in dreptul nostru intern. Cateva repere
§12. Impactul asupra dreptului international privat
§13. Ce lege se va aplica contractului de mandat si procurii?
§14. Raspunderea lui falsus procurator. Legea aplicabila
§15. Cateva precizari
§16. Sune mi pe cine reprezinti, ca sa ti spun cine esti!
§17. Principiul simetriei formelor si ordinea publica de drept international privat
§18. Reprezentarea conventionala in art. 8 din Legea introductiva la Codul civil german
§19. Incheierea casatoriei prin mandatar
§20. Intre atentia negativa („negative Aufmerksamkeit”) si ruperea abstractiunii („Durchbrechung”)
CAPITOLUL III. SPATIILE DE INTERFERENTA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT: INTRE CONTRACTUAL SI DELICTUAL
§1. Preambul
§2. Consideratii de drept comparat
§3. Notiune. Sediul materiei. Clasificari si clarificari
§4. Explicatii si exemplificari
§5. Perspectiva dreptului international privat – intre Bruxelles I bis si Roma II
§6. Cazul obligatiilor de confidentialitate si al delictelor financiare
§7. Impactul Brexit
§8. Jurisprudenta recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Hotararea din 2 aprilie 2020 in cauza Reliantco
§9. Culpa in contrahendo. Posibile repere
§10. Pirueta Profesorului Peter Mankowski
CAPITOLUL IV. FORMA ACTELOR DE OPTIUNE SUCCESORALA
§1. Introducere
§2. Forma actelor de optiune succesorala in lumina Regulamentului (UE) nr. 650/2012
§3. Scurte concluzii privind forma actelor de optiune succesorala. Practica notariala
§4. Forma actelor de optiune succesorala in lumina normelor de conflict din Codul civil
§5. Cateva repere
§6. Concluzii
CAPITOLUL V. INTRE SUBSTANTA SI FORMALISMUL FORMEI
§1. Forma si limbaj. Despre o teologie a dreptului
§2. Forma(lism) si scrierea juridica
§3. Formalismul testamentar si formalismul procedural. Formalismul formei
§4. Controlul substantial prin forma si competentele rezervate
