Ideea ca un lucru complicat devine simplu prin recurs la logica este, probabil, una dintre distorsiunile care se propaga in istoria gandirii pana in prezent. In primul rand, reduse strict la logica, lucrurile complicate nu mai sunt ele insele, in al doilea rand, o logica pe masura complexitatii lucrurilor este departe de a fi simpla. Asadar, lucrarea are vocatia de a-i contraria deopotriva pe juristi si pe logicieni. Oricine situat intre cele doua categorii va ramane, probabil, cu sentimentul unor ordini fragile, dar inteligibile, transparente: dreptul, prin natura sa complex, nu devine mai simplu prin importul logicii, iar logica utilizata in drept nu este una facila. In special pe juristi, in orice ipostaza, lucrarea ii confrunta cu propriile standarde ale rationalitatii declarate, dar neatinse, iar pe logicieni cu fluiditatea juridica pe care nu o pot cuprinde decat fie fragmentar, fie in scheme foarte largi. 

Este o lucrare despre logica si drept care nu sacrifica subiectul si subiectivitatea si, prin aceasta, cred, salveaza ceva esential: ideea ca ne situam inevitabil intr-o dubla calitate, de subiect in umanitatea profunda, deopotriva rationala si irationala, si de subiect de drept, prinsi in doua jocuri care se joaca simultan si care nu se suprapun in mod necesar. Avand aceasta idee pivot, lucrarea propune o noua fundamentare a logicii juridice, acoperind elemente din quasi-totalitatea ramurilor de drept, privat si public, intern, european si international: de la dreptul material al actului juridic, persoanelor, drepturilor reale, teoriei generale a obligatiilor, contractelor, succesiunilor, al dreptului comercial, al comertului international, al drepturilor omului si al dreptului penal, general si special, pana la dreptul procesual si domeniile conexe dreptului precum criminalistica si criminologia, fara a neglija dimensiunile dreptului roman, dreptului comparat, scolilor de gandire juridica, teoriei dreptului sau aportul fundamental al filosofiei, deopotriva continentale si analitice.

CAPITOLUL I. FUNDAMENTAREA LOGICII JURIDICE 

§I.1. Exordium 

§I.2. Vocatia logicii juridice 

1. Continutul semantic al logicii: λογική-λόγος (logike-logos) 
2. Continutul semantic al logicii juridice: λογική-λόγος-juridica (logike-logos-juridica) 

§I.3. Evolutia si definirea logicii juridice

1. Logica formala si informala 
2. Autonomizarea logicii juridice

CAPITOLUL II. LOGICA GANDIRII JURIDICE 

§II.1. Principiile logice in gandirea juridica 

1. Principiul identitatii 
2. Principiul necontradictiei 
3. Principiul tertului exclus (tertium non datur) 
4. Principiul ratiunii suficiente 

§II.2. Notiunea juridica 

1. Definitia, exprimarea si intelesul notiunii 
2. Geneza, functiile si determinarea notiunii 
3. Structura notiunii 
4. Clasificarea notiunilor 
5. Raporturile dintre notiunile juridice 
6. Erori privind notiunile juridice 
7. Operatii logice cu notiuni juridice 

§II.3. Propozitia si judecata 

1. Notiunea de propozitie si notiunea de judecata 
2. Propozitia juridica si norma juridica 
3. Clasificarea propozitiilor si a judecatilor 
4. Relatii interpropozitionale 

§II.4. Inferenta si rationamentul 

1. Definitie, structura, reguli, criterii, clasificare 
2. Inferentele deductive 
3. Inferentele inductive 

§II.5. Propozitia compusa sau complexa si logica relatiilor 

1. Notiunea de propozitie compusa sau complexa 
2. Operatii logice cu propozitii complexe sau compuse 
3. Reguli ale propozitiilor compuse sau complexe 

§II.6. Logica relatiilor

1. Notiunea de relatie 
2. Operatii cu relatii
3. Clasificarea si regulile proprietatilor relatiilor 
4. Inferente de relatie 

CAPITOLUL III. LOGICA OBIECTULUI – SISTEMUL LOGIC AL DREPTULUI 

§III.1. Scoala dreptului pozitiv 

1. Cadrul analitic general 
2. Criteriile pozitivismului juridic 

§III.2. Doctrina pura a dreptului 

1. Premise logice normative 
2. Cauzalitate si atribuire 

§III.3. Notiunea logico-juridica de norma 

1. Logica a-teoretica a normelor si imperativelor 
2. Notiunea de norma juridica 

§III.4. Notiunea logico-juridica de sanctiune 

1. Notiunea pragmatica de sanctiune a lui Ota Weinberger 
2. Teorii ale sanctiunii in logica 
3. Teorii juridice ale sanctiunii 

§III.5. Dreptul ca sistem de norme 

1. Structura logica a sistemului normativ juridic 
2. Moduri de derivare logica a normelor juridice 
3. Criteriile logice ale sistemului juridic 

CAPITOLUL IV. LOGICA SUBIECTULUI 

§IV.1. Subiectivitate si drept 

1. Raportul subiectiv dintre regula si exceptie 
2. Exterioritatea dreptului pozitiv fata de subiectivitate 
3. Subiectivitate, non-drept si anti-drept 

§IV.2. Subiectivitate si logica 

1. Diluarea logicii din perspectiva subiectiva 
2. Logica centrata pe subiect 

§IV.3. Limbajul si adevarul juridic

1. Limbajul si limbajul juridic 
2. Adevarul si adevarul juridic 
3. Erori generale de gandire 

§IV.4. Logica in gandirea juridica europeana

1. Premisele universalismului si relativismului 
2. Universalismul si relativismul cultural si istoric 
3. Logica relativismului moral si epistemologic 
4. Logica postmodernismului 
5. Logica depasirii relativismului 

BIBLIOGRAFIE