Plecand de la faptul ca Botanica reprezinta una dintre disciplinele fundamentale, deosebit de importanta pentru invatamantul superior farmaceutic, ne-am propus sa elaboram aceasta lucrare care sa dea posibilitatea studentilor Facultatilor de Farmacie sa patrunda în universul atat de vast al plantelor. Lucrarea a fost elaborata tinand seama de programele analitice de invatamant superior farmaceutic, iar prezentarea materialului s-a facut pe baza conceptiilor biologiei moderne, fiind structurat in sase capitole:

I. Compozitia chimica a materiei vii, in care sunt mentionate elementelecare intra in structura materiei vii, precum si combinatiile chimice, anorganice si organice, elaborate de celula vie si rolul lor in desfasurarea functiilor sale.

II. Biomembranele, denumite si sisteme membranare sau citomembrane, – care confirma realitatea existentei structurii trilamelare sau tristratificate a membranelor externe s interne, care delimiteaza compartimente intracelulare de forma, volum, continut (Policard, 1970).

III. Celula vegetala – caractere generale Cercetarile au aratat ca in lumea vie se pot distinge doua scheme fundamentale de organizare celulara: – Schema de organizare procariota, specifica bacteriilor, cinoficeelor si actinomicetelor, caracterizata printr-o structura primitiva a nucleului, care nu prezinta modificari de tip mitotic sau meiotic în timpul diviziunii; – Schema de organizare eucariota, caracterizata prin celule al caror nucleu este prevazut cu membrana nucleara, se divid prin mitoza sau meioza si care cuprinde imensa majoritate a speciilor vegetale si animale.

IV. Cresterea si inmultirea celulelor, aceasta fiind una din proprietatile fundamentale ale materiei vii, asigurand cresterea si inmultirea indivizilor, prin diviziune directa (amitoza) si diviziune indirecta (mitoza si meioza).

V. Histologia (Tesuturi vegetale), care se ocupa cu formarea tesuturilor vegetale. Un tesut reprezinta o grupare de celule, avand aceeasi forma, structura si care indeplinesc aceeasi functie. Tesuturile vegetale se impart în functie de mai multe criterii: forma celulelor, modul lor de diferentiere, functia pe care o indeplinesc în corpul plantelor.

VI. Organografia, in care se arata modul in care are loc formarea organelor vegetative, in urma unui proces complex de diferentiere celulara.

I. CONSTITUENTI CHIMICI AI CELULEI VEGETALE SI PROPRIETATILE LOR

I.1. Elementele care intra in constitutia materiei vii

I.2. Combinatiile chimice care intra in compozitia celulei vegetale

II. BIOMEMBRANELE

II.1. Constituentii chimici ai biomembranelor vegetale

II.2. Structura biomembranelor

II.3. Compartimentele intracelulare

III. CELULA VEGETALA – CARACTERE GENERALE

III.1. Organizarea generala a celulei vegetale vazuta la microscopul fotonic (optic). Forma si marimea celulelor vegetale

III.2. Organizarea generala a celulei vegetale vazuta la microscopul electronic

Ultrastructura celulei eucariota

Ultrastructura celulei procariota

III.3. Citoplasma si organitele intracelulare

IV. CRESTEREA SI INMULTIREA CELULELOR

Diviziunea celulara

IV.1. Diviziunea directa

IV.2. Diviziunea indirecta

V. HISTOLOGIA (TESUTURI VEGETALE)

V.1. Tesuturi de origine (meristeme) = Tesuturi formative

V.2. Tesuturi definitive

VI. ORGANOGRAFIA

VI.1. Radacina

VI.2. Tulpina

VI.3. Frunza

VI.4. Floarea

VI.5. Fructul = Pericarpul

VI.6. Samanta

Bibliografie

Index