Prin acest demers analitic am propus o dezbatere juridica, politica si chiar filosofica asupra fundamentului principiului separatiei puterilor statului. Analiza se cantoneaza intre demonetizarea principiului, sugerata de o parte a doctrinei si exaltarea superficiala si rigida a separatiei, promovata de alti autori.

Fara a o plasa in categoria rezolvarilor geometrice, diligenta noastra reprezinta o pledoarie pentru recunoasterea unicitatii puterii etatice, clivajata pe cele trei functii majore: legislativa, executiva si judecatoreasca. Relatiile dintre acestea descriu raporturi politico-juridice complexe care trebuie decriptate in doua chei diferite: pe de o parte intr-o formula ermetizata, salvgardand pozitia functiei judecatoresti, predispusa ingerintelor politice, iar pe de alta parte ca o diafragma flexibila, dar selectiva, intre celelalte doua functii fundamentale.

Prin reconceptualizarea tezei funciare a separatiei puterilor statului am urmarit sa oferim un model rezonabil de fundamentare juridica, centrat axiologic, insa fara pretentii de exhaustivitate.

Lucrarea Principiul distribuirii puterii etatice intre traditia separatista si fundamentare rationala se adreseaza tuturor celor care accepta controverse in Teoria statului si dreptului, mai mult sau mai putin creatoare, care recunosc ca deductiile, postulatele sau principiile in materiile juridice trebuie sa aiba o fundamentare stiintifica pentru a reusi sa furnizeze ulterior raspunsurile asteptate de praxis-ul cotidian.