Comunicarea, tema de constanta actualitate, conditioneaza in mod absolut calitatea relatiilor interumane. Este procesul ale carui auspicii de desfasurare influenteaza decisiv insasi conduita umana, indiferent de context, de etapa existentiala. Avand la baza interactiunea, deci lumea sociala, comunicarea se completeaza simbiotic cu domeniul sociologiei. Motivul pentru care studiul comunicarii s-a intersectat, nu o data, cu teoriile subiectivitatii umane rezida in aceea ca prin schimbul de mesaje se transmit sensuri diferite, in functie de cei implicati, dar si de contextele specifice.
Necesitatea reflectiei filosofice asupra comunicarii este data, printre altele, de nevoia de a identifica modalitatile cele mai adecvate prin care, cu ajutorul acestui proces specific uman, sa se poata ajunge la solutii, rezolvari ale diferitelor situatii generate de ceea ce se desemneaza, indeobste, prin sintagma „probleme de comunicare”.
Comunicarea presupune, asadar, abordarea relatiei dintre individ si societate, o relatie ce trebuie trecuta prin filtrul planului emotional, ca dimensiune centrala a vietii psihice a individului, care ii dicteaza, in cele din urma, maniera de comportament in cadrul social si juridic.
PARTEA I. DIMENSIUNI PSIHOLOGICE ALE COMUNICARII
Capitolul I. Un cadru definitoriu al conceptului comunicare. Axiomele comunicarii
Sectiunea 1. Probleme de definire a conceptului
Sectiunea a 2-a. Particularitati ale procesului de comunicare
Sectiunea a 3-a. Continutul comunicarii
Sectiunea a 4-a. Axiomele comunicarii. Scoala de la Palo Alto
Capitolul al II-lea. Modalitati de transmitere a mesajului
Sectiunea 1. Comunicarea interpersonala
§1. Cadru definitoriu
§2. Functiile comunicarii interpersonale
§3. Principii ale comunicarii interpersonale
§4. Conditii pentru o comunicare interpersonala eficienta
Sectiunea a 2-a. Poate fi comunicarea intrapersonala?
Sectiunea a 3-a. Comunicarea verbala
§1. Comunicarea verbala orala
§2. Comunicarea verbala scrisa
Sectiunea a 4-a. Comportament nonverbal. Delimitari conceptuale
Sectiunea a 5-a. Pondere verbala sau nonverbala in transferul mesajelor?
Capitolul al III-lea. Forme de exprimare a continuturilor nonverbale
Sectiunea 1. Comportamentul kinezic
Sectiunea a 2-a. Expresivitatea faciala
Sectiunea a 3-a. Comportamentul privirii (oculezica)
Sectiunea a 4-a. Olfactica
Sectiunea a 5-a. Comportamentul atingerii (haptica)
Sectiunea a 6-a. Artefactele
Sectiunea a 7-a. Cronemica
Sectiunea a 8-a. Proxemica
Sectiunea a 9-a. Importanta paraverbalului in procesul de transmitere a semnificatiilor
Capitolul al IV-lea. Probleme si tehnici de comunicare
Sectiunea 1. Bariere in comunicare
Sectiunea a 2-a. Tipuri de ascultare
§1. Blocaje in calea unei bune ascultari
§2. Indicatii de limbaj verbal
§3. Incurajarea, parafrazarea, manifestarea empatiei si rezumarea
§4. Indicatii de limbaj neverbal
Capitolul al V-lea. Valente psihologice ale comunicarii
Sectiunea 1. Emotionalitatea umana: determinanta a vietii psihice
Sectiunea a 2-a. Caracteristici ale emotiilor
Sectiunea a 3-a. Tipologie
Sectiunea a 4-a. Exprimarea faciala a emotiilor ca act voluntar versus involuntar
Sectiunea a 5-a. Emotii, dispozitii, trasaturi, temperament, afecte pozitive si afecte negative
Capitolul al VI-lea. Metacomunicarea, o sansa de a ne explica
Sectiunea 1. Insemnatatea metacomunicarii pentru o inter-relationare eficienta
Sectiunea a 2-a. Interpretarea metacomunicarii
Sectiunea a 3-a. Dictionar al metalimbajului cotidian
Sectiunea a 4-a. Dictionar de expresii cu sens de metalimbaj
PARTEA A II-A. TEORII ALE COMUNICARII IN CERCETAREA SOCIOLOGICA SI JURIDICA
Consideratii introductive
Capitolul I. Repere sociologice in evolutia stiintelor sociale
Sectiunea 1. Sociologia romaneasca
Sectiunea a 2-a. Repere sociologice contemporane
Capitolul al II-lea. Elemente de sociologie juridica
Sectiunea 1. Notiuni generale
Sectiunea a 2-a. Lege si societate
Sectiunea a 3-a. Lege si moralitate: puncte comune si diferente
Sectiunea a 4-a. Lege si cutuma/obicei: puncte comune si diferente
Sectiunea a 5-a. Lege si forta: puncte comune si diferente
Sectiunea a 6-a. Relatia dintre lege si justitie
Capitolul al III-lea. Metode de investigatie specifice sociologiei
Sectiunea 1. Metoda stiintifica
Sectiunea a 2-a. Metode de cercetare sociologica
Capitolul al IV-lea. Curente de gandire. Teorii majore in psihologia sociala
Sectiunea 1. Notiuni introductive
Sectiunea a 2-a. Teoria facilitarii sociale
Sectiunea a 3-a. Teoria intaririi
Sectiunea a 4-a. Teoria invatarii sociale
Sectiunea a 5-a. Teoria disonantei cognitive
Sectiunea a 6-a. Teoria atribuirii
Sectiunea a 7-a. Teoria social cognitiva
Sectiunea a 8-a. Teoria rolului
Sectiunea a 9-a. Interactionismul simbolic
Sectiunea a 10-a. Teoria psihosociala
Sectiunea a 11-a. Teoria evolutionista
Capitolul al V-lea. Societate si cultura. Elemente de convergenta
Sectiunea 1. Preliminarii
Sectiunea a 2-a. Cultura materiala, cultura non-materiala
§1. Elementele constitutive ale culturii
§2. Subculturi
§3. Contraculturi
§4. Relativism cultural – etnocentrism
Sectiunea a 3-a. Schimbarea culturala
Capitolul al VI-lea. Socializarea. Obiectivele socializarii
Sectiunea 1. Preliminarii
Sectiunea a 2-a. Socializare primara si socializare secundara
Sectiunea a 3-a. Agenti ai socializarii
Capitolul al VII-lea. Elemente de analiza demografica
Sectiunea 1. Grupurile
§1. Cadru teoretic
§2. Grupuri primare si grupuri secundare
§3. Teoria identitatii sociale
Sectiunea a 2-a. Demografia
§1. Indicatorii demografici
§2. Mortalitatea
§3. Migratia
§4. Suprapopularea
Capitolul al VIII-lea. Teorii ale deviantei si ale miscarilor sociale
Sectiunea 1. Devianta
§1. Devianta si norme
§2. Teorii ale deviantei
§3. Teoria conflictului social
§4. Teoria etichetarii
§5. Teoria controlului social
Sectiunea a 2-a. Teorii ale miscarilor sociale
§1. Teoria privatiunii
§2. Teoria societatii de masa
§3. Teoria tensiunii structurale
§4. Teoria mobilizarii resurselor
§5. Teoria procesului politic
§6. Teoria culturii
Concluzii
Abstract
Résumé
