Autoarea isi propune sa analizeze critic si comparativ, astfel dupa cum precizeaza de la bun inceput, implicatiile si efectele pe care le au hotararile celor doua mari jurisdictii europene in dreptul intern, Curtea de la Strasbourg si Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg, fiecare cu competente precis determinate ce isi pun in pecetea asupra modului de interpretare si de aplicare a normelor juridice nationale in materia protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale, in special din punctul de vedere "al respectarii standardelor minime de garantare a principiului egalitatii si a dreptului la nediscriminare"

Recentele modificari ale dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, asa cum acesta a fost completat de Tratatul de la Lisabona, statueaza ca „Uniunea adera la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale”. Curtea de Justitie a Uniunii Europene va coopera, intr-un cadru juridic modern oferit de viitorul Acord de aderare a UE la Conventie, cu instanta de la Strasbourg, conform principiului complementaritatii. In ultimele decenii, judecatorul instantei de la Luxembourg s-a prevalat, in motivarea hotararilor sale privitoare la protectia drepturilor individului, de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. In acest context, prezinta interes pentru teoreticienii si practicienii dreptului atat raportul dintre cele doua instante europene, cat si relatia dintre acestea si ordinea juridica nationala a fiecarui stat membru al UE.