In sistemul juridic romanesc, Curtea Constitutionala este „garantul suprematiei Constitutiei” sau, cum adesea se spune in spatiul public, este „ultimul bastion al statului de drept”. Un bastion tot mai incercat, dupa cum o arata statisticile privind numarul crescut al deciziilor pronuntate in ultimii ani.

Dintre toate solutiile de respingere a sesizarilor, un procent insemnat il constituie cele de respingere pe considerente de inadmisibilitate, ceea ce a reprezentat pentru autori un motiv suficient de important pentru realizarea acestui ghid, conceput ca un instrument de orientare, cu precadere pentru practicienii dreptului, in vederea formularii sesizarilor adresate Curtii Constitutionale.

Bazandu-se pe argumente extrase din jurisprudenta Curtii, precum si pe experientele acumulate in activitatea de infaptuire a justitiei constitutionale, autorii au structurat cauzele de inadmisibilitate pe doua coordonate principale – legalitatea sesizarii si competenta Curtii –, identificand apoi toate temeiurile legale care impiedica declansarea sau extinderea procedurii de control al constitutionalitatii legilor, respectiv examinarea pe fond a cererilor, indiferent de atributia la care ele se refera.

Al doilea argument care sta la baza acestui demers are in vedere si degrevarea activitatii Curtii Constitutionale. Dupa cum se stie, in sistemul romanesc nu exista un filtru prealabil de verificare a admisibilitatii si orice sesizare a instantei de contencios constitutional declanseaza intreaga procedura (complicata si cronofaga) care precede examinarea de catre Plen, respectiv inregistrarea dosarului, solicitarea punctelor de vedere de la autoritatile prevazute de lege, acordarea termenului de judecata, citarea si dezbaterea in sedinta publica (in cazul atributiilor pentru care legea prevede judecarea cu citarea partilor), chiar si atunci cand inadmisibilitatea este evidenta.

Or, autorii au alcatuit acest ghid de admisibilitate si cu speranta ca o mai buna cunoastere si aplicarea corecta de catre avocati, instante de judecata si de catre toti subiectii de drept a normelor constitutionale si legale de referinta, astfel cum se reflecta si in deciziile Curtii, vor conduce in timp la reducerea numarului de sesizari, slujind, in cele din urma, calitatii si bunei administrari a justitiei constitutionale.

I. INTRODUCERE

II. CAUZELE DE INADMISIBILITATE IN JURISDICTIA CURTII CONSTITUTIONALE 

1. Scurta caracterizare 

2. Clasificari ale cauzelor de inadmisibilitate 

III. LEGALITATEA SESIZARII 

1. Conditii de admisibilitate privitoare la OBIECTUL SESIZARII 

1.1. Consideratii generale 

1.2. Controlul de constitutionalitate a priori poate avea ca obiect doar legile care nu au fost promulgate 

1.3. Este admisibil controlul de constitutionalitate a priori al legii promulgate, daca sesizarea s-a facut in termenul legal 

1.4. Controlul de constitutionalitate a priori poate avea ca obiect doar legile care au fost adoptate de ambele Camere ale Parlamentului 

1.5. Controlul de constitutionalitate a priori poate avea ca obiect o ordonanta a Guvernului aprobata prin lege, insa numai in masura in care Curtea a fost sesizata cu privire la legea de aprobare a ordonantei Guvernului 

1.6. Dupa reexaminarea legii pentru punerea in acord cu decizia Curtii Constitutionale de constatare a neconstitutionalitatii, pot forma obiectul controlului de constitutionalitate a priori numai acele dispozitii care au format obiect al reexaminarii 

1.7. Controlul de constitutionalitate poate avea ca obiect numai regulamentele Parlamentului in vigoare 

1.8. Controlul de constitutionalitate poate avea ca obiect hotararile plenului Camerei Deputatilor, hotararile plenului Senatului si hotararile plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, nu si acordurile politice 

1.9. Hotararile de Guvern nu pot constitui obiect al controlului Curtii Constitutionale

1.10. Normele metodologice de aplicare a legii nu pot constitui obiect al controlului Curtii Constitutionale 

1.11. Ordinele ministrilor nu pot constitui obiect al controlului Curtii Constitutionale

1.12. Hotararile judecatoresti nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate 

1.13. Dispozitiile din legi si ordonante, in interpretarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie (recurs in interesul legii/hotarare prealabila), pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate

1.14. Controlul de constitutionalitate a posteriori poate avea ca obiect dispozitii din legi si ordonante in vigoare

1.15. Controlul de constitutionalitate poate avea ca obiect si dispozitii din legi si ordonante abrogate, in masura in care acestea continua sa produca efecte juridice

1.16. Dispozitiile legale de abrogare pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate 

1.17. Controlul de constitutionalitate a posteriori poate avea ca obiect numai dispozitii din legi si ordonante care sunt aplicabile cauzei in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate 

1.18. Exceptia de neconstitutionalitate nu poate constitui obiectul actiunii de chemare in judecata 

1.19. Exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o actiune ab initio inadmisibila poate avea ca obiect numai dispozitiile legale care determina o atare solutie in privinta cauzei in care a fost ridicata exceptia 

1.20. Dispozitiile din legi si ordonante, constatate ca fiind neconstitutionale, nu mai pot fi supuse controlului de constitutionalitate 

1.21. Poate forma obiect al controlului de constitutionalitate posibila interpretare neconstitutionala, alta/altele decat cea/cele exclusa/excluse prin decizii interpretative 

1.22. Pot forma obiect al controlului de constitutionalitate solutiile legislative 

1.23. Controlul de constitutionalitate poate avea ca obiect decretul de stabilire a obiectului si datei referendumului 

1.24. Controlul de constitutionalitate priveste numai partidele politice, nu si organizatiile neguvernamentale 

2. Conditii de admisibilitate privitoare la AUTORII SESIZARII 

2.1. Consideratii generale 

2.2. Grupurile parlamentare nu pot sesiza Curtea Constitutionala pentru controlul legilor inainte de promulgare

2.3. Presedintele sau membrii uneia dintre Camerele Parlamentului pot formula sesizari numai cu privire la regulamentul Camerei din care fac parte 

2.4. Sesizarea Curtii, in vederea controlului constitutionalitatii hotararilor Parlamentului, poate fi formulata numai de catre presedintele respectivei Camere sau de catre un numar de 50 de deputati sau 25 de senatori 

2.5. Deputatul/senatorul care a avut calitatea de presedinte al Camerei respective poate contesta constitutionalitatea hotararii care priveste incetarea statutului/calitatii sale de presedinte al Camerei 

2.6. Aparatorii sau reprezentantii legali ai partilor pot invoca exceptii de neconstitutionalitate numai in numele partilor pe care le reprezinta 

2.7. Deputatii ori senatorii nu pot formula sesizari cu privire la conflicte juridice de natura constitutionala 

2.8. Presedintele Romaniei este in drept sa formuleze cererea cu privire la solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala, chiar daca nu este parte in conflictul la care se refera sesizarea 

2.9. Cererile de anulare a alegerilor pot fi formulate numai de catre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri 

2.10. Contestatiile referitoare la neconstitutionalitatea unui partid politic  pot fi formulate numai de catre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului sau de Guvern 

3. Conditii de admisibilitate privitoare la obligatia de MOTIVARE A SESIZARII 

3.1. Consideratii generale 

3.2. Admisibilitatea sesizarilor este conditionata de indicarea temeiului constitutional in raport de care sunt formulate criticile 

3.3. Admisibilitatea sesizarilor este conditionata de motivarea incalcarii temeiurilor de neconstitutionalitate invocate 

3.4. Pentru admisibilitatea sesizarilor este necesar ca norma de referinta sa fie de rang constitutional 

3.5. Admisibilitatea sesizarilor este conditionata de motivarea lor la data formularii, iar nu la o data ulterioara, in fata Curtii Constitutionale 

4. Conditii de admisibilitate care vizeaza CADRUL PROCESUAL/CONDITII PROCEDURALE SPECIFICE unor atributii ale Curtii Constitutionale 

4.1. Consideratii generale 

4.2. Exceptiile de neconstitutionalitate pot fi ridicate numai in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial 

4.3. Exceptiile de neconstitutionalitate nu pot fi ridicate direct in fata Curtii 

4.4. Constitutionalitatea legii poate fi examinata numai in cadrul atributiei prevazute de art. 146 lit. d) din Constitutie, iar nu in indeplinirea altor competente 

4.5. Aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, solutionata de Curte, nu poate fi ridicata in aceeasi cauza de catre acelasi autor 

4.6. Cadrul procesual stabilit prin sesizare nu poate fi extins prin formularea unei cereri de interventie in interes propriu sau in interesul unei parti 

4.7. Conflictele juridice de natura constitutionala poarta intre autoritatile publice, iar nu intre puterile statului 

IV. COMPETENTA CURTII CONSTITUTIONALE 

1. Consideratii generale 

2. Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii, iar nu si asupra oportunitatii actelor criticate 

3. Curtea se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, nu si asupra modului de aplicare a acestora 

4. Sunt admisibile sesizarile avand ca obiect hotararile Parlamentului, numai daca acestea afecteaza valori si principii constitutionale sau organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional 

5. In cadrul controlului a priori, Curtea se pronunta si asupra prevederilor care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate de norma criticata, iar in cadrul controlului a posteriori, se pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare, insa doar daca s-a admis exceptia de neconstitutionalitate 

6. Curtea Constitutionala nu poate modifica/completa dispozitiile legale si nu se poate pronunta asupra omisiunilor legislative fara relevanta constitutionala 

7. Curtea Constitutionala se poate pronunta asupra omisiunilor legislative care au relevanta constitutionala 

8. Interpretarea si aplicarea legii nu intra in competenta Curtii Constitutionale

9. Interpretarea si aplicarea regulamentelor/hotararilor parlamentare nu intra in competenta Curtii Constitutionale 

10. Controlul de constitutionalitate presupune raportarea unei norme juridice la dispozitii ale Constitutiei, si nu o analiza comparativa a actelor normative sau a institutiilor juridice 

11. Verificarea compatibilitatii unei norme de drept intern in raport de normele de drept european nu intra in competentele Curtii Constitutionale. Norma europeana poate constitui doar o norma interpusa celei de referinta, care nu poate fi decat Constitutia, si, de asemenea, trebuie sa aiba relevanta constitutionala 

12. Contestatiile privitoare la procedura suspendarii Presedintelui Romaniei nu sunt de competenta Curtii Constitutionale 

V. CONCLUZII 

INDEX ALFABETIC