Lucrarea Teoria generala a dreptului constitutional. Drept constitutional si institutii politice. Studii universitare de licenta anul I este o editie revazuta si mult adaugita a cursului de Drept constitutional si institutii politice aparut in editii succesive incepand cu anul universitar 1992-1993. Cartea este realizata dintr-o perspectiva interdisciplinara, in care stiinta dreptului constitutional interfereaza, intre altele, cu filosofia politica, sociologia, psihologia politica si istoria. Totodata, autorul isi bazeaza analiza conceptelor fundamentale utilizate in teoria dreptului constitutional pe studiul dreptului comparat. Rezulta, astfel, o cercetare ampla, multidisciplinara, care incorporeaza si imbina intr-o unitate armonioasa informatii din mai multe ramuri ale cunoasterii stiintifice a fenomenelor juridice si politice din societate.

Datorita acestei metodologii de cercetare si de analiza a teoriei constitutiei si a institutiilor politice, studentii dobandesc o perspectiva mai larga si integratoare a mecanismelor de guvernare in statul contemporan. Printre aspectele de noutate, mentionam includerea la finalul unor capitole din lucrare a unor texte esentiale pentru analiza si dezbaterea notiunilor predate, prin care studentii sunt stimulati sa aprofundeze cunostintele acumulate, pentru a-si forma o solida si necesara cultura juridica. Acestora li se adauga intrebari recapitulative care permit autoevaluarea.

Cursul Teoria generala a dreptului constitutional. Drept constitutional si institutii politice. Studii universitare de licenta anul I este structurat in doua mari parti: teoria generala a institutiilor politice si analiza sistemului constitutional romanesc. Sunt explicate pe larg originea si procesul de formare a dreptului si a institutiilor politice, conceptul de putere, legitimitatea actelor de guvernare, principiile constitutionale pe care se bazeaza suprastructura de exercitare a puterii in statul contemporan, dezvoltarea constitutionala a statului roman, raporturile stat-cetatean, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani.
Datorita modului in care a fost conceputa si alcatuita, lucrarea Teoria generala a dreptului constitutional. Drept constitutional si institutii politice. Studii universitare de licenta anul I capata un incontestabil caracter teoretic si practic, acesta din urma fiind pus in evidenta indeosebi prin analiza intreprinsa de autor asupra fenomenelor cu care se confrunta astazi societatea romaneasca si asupra modului in care autoritatile de guvernare (Presedintele Romaniei, Parlamentul si Guvernul) isi infaptuiesc rolul si functiile constitutionale. Sunt analizate, de asemenea, dintr-o perspectiva critica, decizii pronuntate in jurisprudenta Curtii Constitutionale sau inconsecventele profesionale ale Ministerului Public si ale puterii judecatoresti.

Partea. I. Teoria generala a institutiilor politice

Titlul I. Dreptul si statul in sistemul puterii 

Capitolul I. Notiuni generale despre drept

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Originea si factorii de configurare a dreptului 
§4. Definitia dreptului 
§5. Conceptul de institutie juridica
§6. Rolul dreptului 
§7. Subiectele de drept
§8. Izvoarele dreptului 
§9. Distinctia intre dreptul natural si dreptul pozitiv 
§10. Distinctia intre dreptul public si dreptul privat 
§11. Dreptul obiectiv si dreptul subiectiv
§12. Dreptul constitutional ca ramura a dreptului public. Obiectul, izvoarelem si subiectele dreptului constitutional

Capitolul al II‑lea. Originea si trasaturile generale ale institutiilor politice

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Conceptul de institutie politica
§4. Conditii de aparitie a institutiilor politice
§5. Trasaturile institutiilor politice
§6. Cerinte si functii ale institutiilor politice

Capitolul al III‑lea. Conceptul de stat si procesul formarii statelor moderne in spatiul european 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Conceptul de stat 
§4. Procesul de formare a statelor moderne
§5. Definitia statului 
§6. Analiza politologica a statului
§7. Analiza sociologica a statului
§8. Analiza juridica a statului 

Capitolul al IV‑lea. Elementele constitutive ale statului

§1. Introducere
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Teritoriul 
§4. Populatia
§5. Puterea politica suverana

Capitolul al V‑lea. Forma statului: structura de stat si forma de guvernamant

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Conceptul formei de stat 
§4. Structura de stat
§5. Forma de guvernamant 
§6. Regimul politic 

Capitolul al VI‑lea. Rolul si functiile statului

§1. Introducere
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Criterii de delimitare a functiilor statului
§4. Clasificarea functiilor statului
§5. Atributii esentiale ale statului 
§6. Atributii accesorii ale statului
§7. Extinderea rolului statului in epoca contemporana

Titlul al II‑lea. Teoria generala a constitutiei 

Capitolul I. Notiuni generale despre constitutie

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Notiunea de regim constitutional 
§4. Notiunea de constitutie
§5. Originea si caracteristicile constitutiei cutumiare
§6. Originile si caracteristicile constitutiei scrise 
§7. Raportul intre constitutia scrisa si cutuma constitutionala
§8. Distinctia intre puterea constituanta si puterile constituite 

Capitolul al II‑lea. Adoptarea si revizuirea constitutiei 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Situatiile in care se adopta o constitutie noua
§4. Caracterul si legitimitatea constitutionala a loviturilor de stat si a revolutiilor sociale
§5. Organismul competent sa adopte constitutia
§6. Clasificarea constitutiilor dupa modul lor de adoptare 
§7. Revizuirea constitutiei
§8. Distinctia intre constitutia supla si constitutia rigida 
§9. Procedura de revizuire 

Capitolul al III‑lea. Continutul constitutiei

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Diversitatea statala si asemanari constitutionale
§4. Caracterul si obiectul de reglementare a normelor constitutionale
§5. Principii si norme constitutionale care au un rol determinant in stabilirea si functionarea organismelor de guvernare, precum si in stabilirea formei statului
§6. Declaratiile de drepturi
§7. Continutul declaratiilor de drepturi
§8. Dispozitii constitutionale care nu au o legatura directa cu organizarea si exercitarea puterilor

Capitolul al IV‑lea. Controlul constitutionalitatii legilor

§1. Introducere
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Suprematia constitutiei 
§4. Notiunea de control al constitutionalitatii legilor 

Titlul al III‑lea. Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor 

Capitolul I. Drepturile si libertatile publice 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Evolutia problematicii drepturilor omului
§4. Fundamentele politice si juridice ale drepturilor si libertatilor publice 
§5. Notiunea de drepturi si libertati publice 
§6. Clasificarea drepturilor si libertatilor publice
§7. Notiunea de indatoriri fundamentale ale cetatenilor 

Capitolul al II‑lea. Garantiile constitutionale ale drepturilor si libertatilor publice 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Forme ale garantarii drepturilor si libertatilor publice
§4. Institutia ombudsmanului. Rolul acestuia in statul de drept 

Titlul al IV‑lea. Organizarea si interferenta (colaborarea) puterilor

Capitolul I. Modul de organizare si de functionare a structurilor de guvernare 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Modul de desemnare a structurilor prin care se exercita guvernarea
§4. Succesiunea ereditara
§5. Cooptarea sau asocierea 
§6. Alegerea 
§7. Diferite modele de institutii guvernante
§8. Structura organului executiv
§9. Structura organului legislativ 
§10. Organizarea interna a parlamentului
§11. Statutul parlamentarilor
§12. Principii ale organizarii activitatii instantelor judecatoresti

Capitolul al II‑lea. Principiul separatiei puterilor

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Originea teoriei separatiei puterilor
§4. Consacrarea principiului separatiei celor trei puteri in opera lui John Locke 
§5. Consacrarea principiului separatiei celor trei puteri in opera lui Montesquieu
§6. Consacrarea institutionala a principiului separatiei celor trei puteri
§7. Evolutia teoriei separatiei puterilor 

Capitolul al III‑lea. Principalele mecanisme de interferenta (colaborare) a structurilor de guvernare 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Notiunea de mecanisme de interferenta a structurilor de guvernare
§4. Modalitati de actiune a puterii executive asupra parlamentului
§5. Modalitati de actiune a parlamentului asupra executivului 
§6. Categorii tipologice de structuri de guvernare

Titlul al V‑lea. Accesul la putere 

Capitolul I. Suveranitatea poporului 

§1. Introducere
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Delimitari conceptuale
§4. Raportul intre puterea politica si puterea de stat
§5. Rolul si functiile puterii de stat 
§6. Departajarea puterii intre majoritatea parlamentara si opozitie
§7. Principalele teorii privind suveranitatea
§8. Trasaturile generale ale puterii politice si ale puterii de stat
§9. Transpunerea la nivel constitutional a principiului suveranitatii poporului 

Capitolul al II‑lea. Participarea cetatenilor la exercitarea puterii politice (sistemul electoral) 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Esenta democratiei – participarea poporului la conducere
§4. Dreptul de vot
§5. Sufragiul cenzitar 
§6. Sufragiul intelectual 
§7. Excluderea de la vot a anumitor categorii de cetateni
§8. Votul universal 
§9. Sistemele electorale (modurile de scrutin)
§10. Reprezentarea minoritatilor si a grupurilor de interese speciale 

Capitolul al III‑lea. Forme ale organizarii politice a poporului: partied politice, asociatii si organizatii sindicale, grupuri de presiune

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Radacini istorice ale partidelor politice 
§4. Conceptul de partid politic 
§5. Sistemul mono si pluripartidist
§6. Structura interna a partidelor politice
§7. Baza sociala a partidelor politice 
§8. Sindicatele
§9. Grupurile de presiune

Titlul al VI‑lea. Regimuri politice contemporane 

Capitolul I. Analiza tipologica si clasificarea regimurilor politice contemporane 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Conceptul de regim politic 
§4. Clasificarea regimurilor politice in gandirea si practica politica ale Antichitatii 
§5. Clasificarea regimurilor politice in doctrina constitutionala a secolului al XVIII‑lea 
§6. Clasificarea regimurilor politice in Principatele Romane: Tara Romaneasca si Moldova 
§7. Clasificarea regimurilor politice in epoca contemporana
§8. Regimurile politice pluraliste 
§9. Regimurile politice dictatoriale sau totalitare 
§10. Regimurile politice comuniste 
§11. Regimuri politice autoritare (personale) 
§12. Regimurile politice mixte 

Capitolul al II‑lea. Cadrul general al sistemului constitutional occidental contemporan 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Conceptul de sistem constitutional 
§4. Diversitatea sistemelor constitutionale contemporane si criterii de tipologizare a acestora 
§5. Fundamentele sistemului constitutional occidental contemporan 
§6. Tendinte actuale in evolutia sistemelor politice contemporane

Partea a II‑a. Sistemul constitutional romanesc 

Titlul I. Dezvoltarea constitutionala a statului roman

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 

Capitolul I. Unitate si progres in dezvoltarea constitutionala a statului roman 

§1. Radacinile si originea organizarii constitutionale a Principatelor Romane 
§2. Caracterul evolutiei constitutionale romanesti 
§3. Conceptul si continutul ciclurilor constitutionale 
§4. Dezvoltarea constitutionala a Principatelor Romane in a doua jumatate a secolului al XVIII‑lea. Reforme si proiecte constitutionale
§5. Constitutia „Carvunarilor” 
§6. Regulamentele Organice 
§7. Reforme si proiecte constitutionale in anul revolutionar 1848 
§8. Conventia de la Paris (7 august 1858) 

Capitolul al II‑lea. Monarhia constitutionala (parlamentara): 1866‑1938. Constitutiile democratice 

§1. Consideratii preliminare 
§2. Constitutia din 1866 
§3. Caracterul plebiscitar si constituant al hotararilor de unire a provinciilor istorice romanesti cu Romania si ratificarea acestora de catre statul roman. Problema constitutionala dupa Marea Unire
§4. Elaborarea Constitutiei din 1923

Capitolul al III‑lea. Dezvoltarea constitutionala a Romaniei intre 1938 si 1944

§1. Consideratii preliminare 
§2. Constitutia din 27 februarie 1938 
§3. Actele constitutionale din septembrie 1940 

Capitolul al IV‑lea. Organizarea constitutionala a Romaniei dupa inlaturarea guvernarii autoritare a maresalului Ion Antonescu, pana la abdicarea fortata a Regelui Mihai 

§1. Problema constitutionala dupa 23 august 1944 
§2. Deteriorarea principiilor democratiei parlamentare si a mecanismelor constitutionale repuse in vigoare la 23 august 1944 

Capitolul al V‑lea. Sistemul constitutional socialist. Constitutiile din 1948, 1952 si 1965 

§1. Trasaturi ale sistemului constitutional socialist
§2. Constitutia din 13 aprilie 1948 
§3. Constitutia din 27 septembrie 1952
§4. Constitutia din 21 august 1965

Capitolul al VI‑lea. Inlaturarea cadrului institutional al regimului politic socialist si crearea institutiilor statului de drept si ale societatii civile

Titlul al II‑lea. Principiile generale ale Constitutiei Romaniei din 1991

Capitolul I. Procesul elaborarii unei noi constitutii

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Etapele elaborarii si adoptarii Constitutiei Romaniei
§4. Procedura de revizuire a Constitutiei Romaniei

Capitolul al II‑lea. Caracterele si atributele statului roman 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Caracterele statului roman
§4. Forma de guvernamant
§5. Atribute si valori supreme ale statului roman
§6. Puterea suverana a poporului 
§7. Caracterul teritoriului 

Capitolul al III‑lea. Raporturile stat‑cetatean

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Unitatea poporului roman 
§4. Romania – patria comuna a tuturor cetatenilor sai 
§5. Egalitatea intre cetateni si criteriile nediscriminarii
§6. Dreptul la identitate 
§7. Statul roman si diaspora romana 
§8. Pluralismul – garantie a democratiei constitutionale 

Capitolul al IV‑lea. Cetatenia romana

§1. Introducere
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Notiunea de cetatenie
§4. Natura juridica a cetateniei
§5. Principiile generale ale cetateniei romane 
§6. Dobandirea cetateniei romane
§7. Pierderea cetateniei romane 
§8. Dovada cetateniei romane 

Capitolul al V‑lea. Raporturile intre dreptul international si dreptul intern

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Protectia drepturilor omului prin instrumente internationale 

Titlul al III‑lea. Statutul constitutional al cetatenilor romani 

Capitolul I. Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Traditii constitutionale ale institutiei drepturilor si libertatilor cetatenesti
§4. Restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor cetatenesti
§5. Principii comune tuturor drepturilor si indatoririlor fundamentale
§6. Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale
§7. Notiunea de indatoriri fundamentale 

Capitolul al II‑lea. Avocatul Poporului

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Locul si rolul Avocatului Poporului in arhitectura constitutionala a statului roman 
§4. Numirea Avocatului Poporului 
§5. Regimul incompatibilitatilor impus Avocatului Poporului si adjunctilor sai
§6. Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului 
§7. Raportul intre rolul constitutional al Avocatului Poporului si atributiile sale constitutionale 
§8. Repozitionarea rolului constitutional al Avocatului Poporului prin Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constitutiei
§9. Clasificarea atributiilor Avocatului Poporului
§10. Consecinte ale naturii juridice a Avocatului Poporului 
§11. Caracterul raspunderii Avocatului Poporului fata de Parlament 
§12. Obligatia constitutionala a Avocatului Poporului de a prezenta rapoarte Parlamentului 

Titlul al IV‑lea. Organismele de suveranitate nationala

Capitolul I. Parlamentul Romaniei 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei
§3. Bicameralismul 
§4. Alegerea Parlamentului Romaniei (sistemul electoral)
§5. Organizarea Parlamentului Romaniei
§6. Functionarea Parlamentului
§7. Functiile Parlamentului Romaniei
7.1. Consideratii generale 
7.2. Functia legislativa 
7.3. Functia de informare
7.4. Functia de control parlamentar 
7.5. Functia de desemnare, prin investire, alegere sau numire, a unor autoritati publice 
§8. Actele Parlamentului 
§9. Statutul deputatilor si al senatorilor 
9.1. Natura juridica a mandatului parlamentar
9.2. Nulitatea mandatului imperativ 
9.3. Durata mandatului parlamentar
9.4. Protectia constitutionala si regulamentara a mandatului parlamentar
9.5. Raspunderea disciplinara 

Capitolul al II‑lea. Presedintele Romaniei 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Caracteristicile regimului politic instituit de Adunarea Constituanta in 1991 si acomodarea partidelor parlamentare si a liderilor politici cu acesta 
§4. Locul institutiei prezidentiale in echilibrarea puterilor in stat
§5. Personalizarea puterii
§6. Alegerea Presedintelui Romaniei 
§7. Durata mandatului prezidential 
§8. Incompatibilitatea functiei prezidentiale cu orice alta functie publica sau privata 
§9. Regimul imunitatilor prezidentiale
§10. Raspunderea politica si raspunderea penala a Presedintelui Romaniei
§11. Atributiile Presedintelui Romaniei 
§12. Actele Presedintelui Romaniei 

Capitolul al III‑lea. Autoritatea judecatoreasca

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Conceptul de justitie
§4. Formele de jurisdictie
§5. Caracterele constitutionale ale justitiei
§6. Principiile generale de infaptuire a activitatii jurisdictionale
§7. Sistemul organelor judecatoresti 
§8. Locul si rolul constitutional al Ministerului Public ca veriga a autoritatii judecatoresti
§9. Consiliul Superior al Magistraturii 

Titlul al V‑lea. Organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

Capitolul I. Locul si rolul Curtii Constitutionale 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Optiunea Adunarii Constituante pentru controlul politico‑jurisdictional al constitutionalitatii legilor 

Capitolul al II‑lea. Natura juridica a Curtii Constitutionale 

Capitolul al III‑lea. Organizarea Curtii Constitutionale

§1. Compunerea Curtii Constitutionale 
§2. Durata mandatului judecatorilor Curtii Constitutionale 
§3. Procedura de numire a judecatorilor Curtii Constitutionale 
§4. Presedintele Curtii Constitutionale 
§5. Problema revocarii mandatului de judecator al Curtii Constitutionale 

Capitolul al IV‑lea. Statutul judecatorilor Curtii Constitutionale

§1. Introducere 
§2. Regimul incompatibilitatilor impus judecatorilor Curtii Constitutionale
§3. Regimul imunitatii judecatorilor Curtii Constitutionale 
§4. Conditiile de incetare a mandatului de judecator constitutional 

Capitolul al V‑lea. Competenta Curtii Constitutionale 

§1. Introducere 
§2. Obiectivele principale si competentele temei 
§3. Aspecte generale privind competenta Curtii Constitutionale 
§4. Dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale
§5. Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare (controlul anterior)
§6. Controlul constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei
§7. Controlul constitutionalitatii tratatelor si a altor acorduri internationale
§8. Controlul constitutionalitatii regulamentelor parlamentare si a hotararilor Camerelor legislative 
§9. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate (controlul posterior) 
§10. Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice 
§11. Respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei 
§12. Constatarea imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei 
§13. Emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei 
§14. Verificarea respectarii procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului
§15. Verificarea indeplinirii conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni
§16. Judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic 

Capitolul al VI‑lea. Actele Curtii Constitutionale 

§1. Actele prin care Curtea Constitutionala isi exercita atributiile 
§2. De ce deciziile Curtii Constitutionale au caracter general obligatoriu?
§3. Exista o tipologie a deciziilor Curtii Constitutionale?
§4. Deciziile interpretative ale Curtii Constitutionale 
§5. Raporturile Curtii Constitutionale cu alte autoritati publice nascute ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale
§6. Efectele deciziilor Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii legale din legi, ordonante, regulamente si hotarari parlamentare
§7. Efectele deciziilor Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unor prevederi cuprinse in legi, inainte de promulgarea acestora 
§8. Efectele deciziilor Curtii Constitutionale privind constitutionalitatea/ neconstitutionalitatea tratatelor sau acordurilor internationale 
§9. Deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor