In sistemul juridic romanesc, Curtea Constitutionala este „garantul suprematiei Constitutiei”, iar controlul de constitutionalitate si, ca efect al acestuia, procesul de constitutionalizare a dreptului reprezinta mijlocul de garantare a legalitatii, de asigurare si ridicare a standardelor de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei. In acest context, sunt absolut necesare cunoasterea si respectarea cerintelor de admisibilitate a sesizarilor adresate instantei de contencios constitutional.
Un prim motiv pentru realizarea acestui Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei este faptul ca, dintre toate solutiile de respingere a sesizarilor, un procent insemnat il constituie cele de respingere pe considerente de inadmisibilitate. Bazandu-se pe argumente extrase din jurisprudenta Curtii, autorii au structurat cauzele de inadmisibilitate pe doua coordonate principale – legalitatea sesizarii si competenta Curtii –, identificand apoi temeiurile legale care impiedica declansarea sau extinderea procedurii de control al constitutionalitatii, respectiv examinarea pe fond a cererilor, indiferent de atributia la care ele se refera.
Al doilea argument care sta la baza prezentului demers are in vedere si degrevarea activitatii Curtii Constitutionale. Dupa cum se stie, in sistemul romanesc nu exista un filtru prealabil de verificare a admisibilitatii si orice sesizare a instantei de contencios constitutional declanseaza intreaga procedura (complicata si cronofaga) care preceda examinarea de catre Plen, chiar si atunci cand inadmisibilitatea este evidenta. Autorii au alcatuit acest Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei si cu speranta ca o mai buna cunoastere si aplicarea corecta de catre avocati, instante de judecata si de catre toti subiectii de drept a normelor constitutionale si legale de referinta, astfel cum se reflecta si in deciziile Curtii, vor conduce in timp la reducerea numarului de sesizari, slujind, in cele din urma, calitatii si bunei administrari a justitiei constitutionale.
Editia a 2-a a cartii Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei a fost completata cu solutii din jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale, fiind identificate noi cauze de inadmisibilitate, care s-au adaugat astfel celor prezentate in editia anterioara.
I. INTRODUCERE
II. CAUZELE DE INADMISIBILITATE IN CONTENCIOSUL CONSTITUTIONAL
1. Scurta caracterizare
2. Clasificari ale cauzelor de inadmisibilitate
3. Competenta constatarii cauzelor de inadmisibilitate si respingerii sesizarilor ca inadmisibile
III. LEGALITATEA SESIZARII
1. Conditii de admisibilitate privitoare la OBIECTUL SESIZARII
2. Conditii de admisibilitate privitoare la AUTORII SESIZARII
3. Conditii de admisibilitate privitoare la obligatia de MOTIVARE A SESIZARII
4. Conditii de admisibilitate care vizeaza CADRUL PROCESUAL/CONDITII PROCEDURALE SPECIFICE unor atributii ale Curtii Constitutionale
IV. COMPETENTA CURTII CONSTITUTIONALE
1. Consideratii generale
2. Dupa reexaminarea legii pentru punerea in acord cu decizia Curtii Constitutionale de constatare a neconstitutionalitatii, pot forma obiectul controlului de constitutionalitate a priori numai acele dispozitii care au format obiect al reexaminarii
3. Dupa reexaminarea legii la solicitarea Presedintelui Romaniei, pot forma obiectul controlului de constitutionalitate a priori numai acele dispozitii care au format obiect al reexaminarii
4. Exceptiile de neconstitutionalitate pot avea ca obiect solutiile legislative consacrate printr-o lege/ordonanta, dispozitie din lege/ordonanta
5. Constitutionalitatea legii in vigoare poate fi examinata, ca regula, numai in cadrul atributiei prevazute de art. 146 lit. d) din Constitutie, iar nu in indeplinirea altor competente
6. Constitutionalitatea dispozitiilor legale in vigoare, care reglementeaza procedura de alegere a Presedintelui Romaniei, poate fi examinata in cadrul atributiei prevazute de art. 146 lit. f) din Constitutie
7. Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii, iar nu si asupra oportunitatii actelor criticate
8. Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, nu si asupra modului de aplicare a acestora
9. Sunt admisibile sesizarile avand ca obiect hotararile Parlamentului numai daca acestea afecteaza valori si principii constitutionale sau organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional
10. In cadrul controlului a priori, Curtea Constitutionala se pronunta si asupra prevederilor care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate de norma criticata, iar in cadrul controlului a posteriori, se pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare, insa doar daca s-a admis exceptia de neconstitutionalitate
11. Curtea Constitutionala nu poate modifica/completa dispozitiile legale si nu se poate pronunta asupra omisiunilor legislative fara relevanta constitutionala
12. Curtea Constitutionala se poate pronunta asupra omisiunilor legislative care au relevanta constitutionala
13. Nu intra in competenta Curtii Constitutionale interpretarea si aplicarea legii in raport cu situatiile concrete supuse judecatii
14. Nu intra in competenta Curtii Constitutionale interpretarea si aplicarea regulamentelor/hotararilor parlamentare
15. Controlul de constitutionalitate presupune raportarea unei norme juridice la dispozitii ale Constitutiei, si nu o analiza comparativa a actelor normative sau a institutiilor juridice
16. Verificarea compatibilitatii unei norme de drept intern in raport de normele de drept european nu intra in competentele Curtii Constitutionale. Norma europeana poate constitui doar o norma interpusa celei de referinta, care nu poate fi decat Constitutia, si, de asemenea, trebuie sa aiba relevanta constitutionala
V. CONCLUZII
INDEX ALFABETIC
