In ultimii ani, demersul de a-mi convinge studentii de importanta studierii istoriei dreptului romanesc a devenit o provocare intelectuala tot mai intensa si mai dificil de sustinut prin argumente. Aceasta situatie pare simplu de explicat in contextul evolutiei studiului si cercetarii istoriei dreptului romanesc dupa revolutia anticomunista. Interesul tot mai mare manifestat, dupa 1989, pentru practica juridica, pentru reformarea si exegeza dreptului pozitiv romanesc postrevolutionar au determinat, din nefericire, un dezinteres pentru cercetarea si studierea istoriei dreptului romanesc.
In general, interesul imediat pentru cotidian si provocarile profane ale acestuia au redus si ele apetitul pentru descoperirea si intelegerea trecutului. Astfel, studierea benevola a acestei discipline s-a restrans la grupul tot mai mic al celor care sunt dispusi sa realizeze acte de cunoastere gratuite sau al celor cativa care reusesc sa gaseasca un sambure de pragmatism in a dedica o frantura din timpul lor istoriei. In aceste conditii, este o platitudine a spune ca istoria dreptului romanesc este nedreptatita atat ca disciplina, cat si ca obiect al cercetarii stiintifice. In acelasi timp, pare inutil a mai vorbi despre rolul educativ al istoriei dreptului in formarea constiintei nationale sau in asumarea unui patriotism cernut, mai mult sau mai putin, prin prisma orgoliului juridic national. Cu toate acestea, trebuie remarcate finalitati ale studiului si cercetarii istoriei dreptului romanesc care, dincolo de componenta pur informationala, au o relevanta reala, pragmatica, asupra procesului de interpretare si aplicare a dreptului contemporan. Asumarea critica a unei identitati juridice nationale reprezinta, mai ales in contextul integrarii juridice europene, una din cele mai mari provocari contemporane la adresa actorilor scenei juridice romanesti. Or, acest demers este imposibil fara cunoasterea si intelegerea culturii juridice romanesti care, la randul ei, este imposibil de descifrat in afara istoriei dreptului romanesc.
Prin urmare, manualul de fata constituie atat o invitatie, cat si un suport pentru orice demers didactic si stiintific de recuperare identitara a trecutului si prezentului dreptului romanesc.
Manuel Gutan
Titlul I . Dreptul in epoca daco‑romana
Capitolul I. Dreptul in societatea dacica
Sectiunea 1. Epoca prestatala
Sectiunea a 2‑a. Epoca statalitatii dacice (cca. 82 i.Hr.‑106 d.Hr.)
§1. Statul dac. Formare, caractere, functii
§2. Aparatul de stat
§3. Institutiile juridice
Capitolul II. Dreptul in Dacia romana (106‑275)
Sectiunea 1. Organizarea de stat a provinciei Dacia
§1. Statul dac dupa cucerirea romana
§2. Organizarea administrativa a provinciei Dacia
Sectiunea a 2‑a. Dreptul aplicat in Dacia romana
Sectiunea a 3‑a. Principalele institutii juridice
§1. Casatoria si familia
§2. Dreptul de proprietate
§3. Succesiunile
§4. Obligatiile si contractele
§5. Dreptul penal
§6. Procedura de judecata
Titlul II. Dreptul in Evul Mediu romanesc
Capitolul I. Inceputurile dreptului medieval
Sectiunea 1. Epoca obstilor satesti (275‑secolul VII)
§1. Importanta retragerii aureliene pentru viata politico‑statala
§2. Evolutia vietii social‑politice pana in secolul al VII‑lea
§3. Sistemul normativ vicinal
§4. Evolutia socio‑politica a obstii vicinale romanesti in secolele VII‑XIII
Sectiunea a 2‑a. Uniunile de obsti si debuturile cristalizarii politico‑statale (secolele VII‑IX)
Sectiunea a 3‑a. Epoca tarilor (secolele IX‑XIV)
§1. Tarile – state feudale incipiente
§2. Legea Tarii
Sectiunea a 4‑a. Ius Valachicum
Capitolul II. Dreptul in Evul Mediu dezvoltat
Sectiunea 1. Statele medievale romanesti de sine statatoare Tara Romaneasca si Moldova (secolele XI‑XVII)
§1. Evolutia dreptului romanesc medieval
§2. Statul romanesc medieval
§3. Statutul juridic international
§4. Institutiile dreptului penal in Legea Tarii
§5. Institutiile dreptului civil in Legea Tarii
§6. Procedura de judecata
Sectiunea a 2‑a. Transilvania
§1. Transilvania in epoca voievodatului (1176‑1541)
§2. Transilvania in epoca principatului autonom sub suzeranitate otomana (1541‑1683)
Sectiunea a 3‑a. Evolutia dreptului
§1. Izvoarele scrise ale dreptului in epoca voievodatului
§2. Izvoarele scrise ale dreptului in epoca principatului autonomy aflat sub suzeranitate otomana
Sectiunea a 4‑a. Principalele institutii juridice
§1. Statutul persoanelor
§2. Rudenia, casatoria, familia
§3. Succesiunile
§4. Dreptul de proprietate
§5. Obligatiile
§6. Dreptul penal
§7. Dreptul procesual
Capitolul III. Dreptul in epoca absolutismului luminat. Trecerea de la dreptul medieval la dreptul modern
Sectiunea 1. Epoca fanariota (1711‑1821)
§1. Debutul modernizarii dreptului
§2. Organizarea statala
§3. Institutiile dreptului penal
§4. Institutiile dreptului civil
Sectiunea a 2‑a. Transilvania – principat aflat sub suzeranitate habsburgica. Epoca Diplomei Leopoldine (1691‑1848)
§1. Organizarea provinciei
§2. Evolutia dreptului
§3. Regimentele graniceresti romanesti
Titlul III. Dreptul romanesc in epoca moderna
Capitolul I. Epoca monarhiei neo‑absolutiste si modernizarea dreptului
Sectiunea 1. Statul roman intre feudalism si modernitate (1821‑1858)
§1. Primele reforme constitutionale. Debuturile constitutionalismului modern liberal in gandirea politico‑juridica romaneasca (1821‑1830)
§2. Regulamentele Organice (1831‑1832)
§3. Epoca regulamentara si consolidarea luptei pentru constitutionalismul liberal
§4. Revolutia de la 1848 si importanta ei pentru evolutia constitutionalismului romanesc
§5. Adunarile ad‑hoc si Conventia de la Paris
Sectiunea a 2‑a. Evolutia sistemica a dreptului romanesc
Capitolul II. Epoca lui Cuza si asezarea bazelor dreptului romanesc modern (1859‑1866)
Sectiunea 1. Unirea politico‑administrativa si consolidarea suveranitatii principatelor romane
Sectiunea a 2‑a. Reforma agrara
Sectiunea a 3‑a. Evolutia ramurilor dreptului
§1. Dreptul constitutional
§2. Dreptul administrativ
§3. Dreptul civil
§4. Dreptul penal
§5. Dreptul procesual
Capitolul III. „Vechiul regat” al Romaniei si procesul de „adaptare” a dreptului (1866‑1918)
Sectiunea 1. Evolutia dreptului si problema „formelor fara fond”
Sectiunea a 2‑a. Evolutia principalelor ramuri ale dreptului
§1. Dreptul constitutional
§2. Dreptul administrativ
§3. Dreptul civil
§4. Dreptul penal
§5. Dreptul comercial
§6. Dreptul procesual
Capitolul IV. Transilvania – de la liberalism la dualism (1861‑1918)
Sectiunea 1. Epoca liberalismului (1861‑1867)
§1. Organizarea de stat
§2. Legislatia Dietei de la Sibiu (1863‑1865)
Sectiunea a 2‑a. Epoca dualismului austro‑ungar (1867‑1918)
§1. Organele centrale ale statului
§2. Organizarea administrativ‑teritoriala
§3. Organizarea judecatoreasca
§4. Dreptul civil
§5. Legislatia de deznationalizare
Capitolul V. Perioada interbelica si problemele unificarii dreptului (1918‑1938)
Sectiunea 1. Desavarsirea unitatii politico‑administrative (1917‑1921)
Sectiunea a 2‑a. Problema unificarii dreptului
Sectiunea a 3‑a. Evolutia principalelor ramuri ale dreptului
§1. Dreptul constitutional
§2. Dreptul administrativ
§3. Dreptul civil
§4. Dreptul comercial
§5. Dreptul penal
§6. Dreptul procesual
Capitolul VI. Dreptul in epoca dictaturilor de dreapta (1938‑1944)
Sectiunea 1. Evolutia vietii constitutionale
§1. Regimul dictaturii regale (10 februarie 1938 – 6 septembrie 1940)
§2. Dictatura antonesciana (septembrie 1940 – august 1944)
§3. Repunerea in vigoare a Constitutiei din 1923
Sectiunea a 2‑a. Evolutia principalelor ramuri ale dreptului
§1. Dreptul administrativ
§2. Dreptul civil
§3. Dreptul penal
§4. Dreptul procesual
Titlul IV. Dreptul in epoca regimului comunist
Capitolul I. Transformari ideologice: marxism‑leninismul si evolutia gandirii juridice romanesti
Sectiunea 1. „Constitutionalismul” comunist intre dictatura proletariatului si rolul conducator al Partidului Comunist Roman (P.C.R.)
Sectiunea a 2‑a Proprietatea socialista si proprietatea personala
Capitolul II. Evolutia principalelor ramuri ale sistemului de drept comunist
Sectiunea 1. Dreptul constitutional
§1. Principii si valori constitutionale
§2. Principiile de organizare si functionare a aparatului statului socialist roman
§3. Sistemul organelor R.P.R./R.S.R.
§4. Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor
§5. Esecul „constitutionalismului” comunist romanesc
Sectiunea a 2‑a Organele administratiei de stat si organizarea administrativ‑teritoriala
§1. Organele centrale ale administratiei de stat
Sectiunea a 3‑a. Organizarea judecatoreasca
§1. Organele judiciare ale statului comunist
§2. Organele de judecata extrajudiciare ale statului comunist
§3. Ministerul public si auxiliarii de justitie
Sectiunea a 4‑a. Dreptul civil
Sectiunea a 5‑a. Ramurile de drept derivate din dreptul civil
Sectiunea a 6‑a. Dreptul penal
Sectiunea a 7‑a. Dreptul procesual
