Lucrarea de fata incearca sa explice cititorului ca dreptul comparat nu reprezinta doar ceea ce se intelege pe scara larga astazi in Romania: un demers de descriere a modului in care anumite sisteme de drept straine reglementeaza diverse institutii juridice. Se uita, adesea, faptul ca a compara inseamna macar a juxtapune, a scoate in evidenta asemanari si deosebiri intre sistemele si institutiile juridice straine analizate. Pentru partizanii acestui tip de abordare, a compara inseamna a realiza un demers stiintific natural ce nu necesita niciun fel de expertiza de ordin metodologic. In acest context, dorim sa provocam cititorul la o perspectiva diferita, oferindu-i o baza teoretica minimala necesara pentru a se lansa in studiul comparativ aprofundat al dreptului. Tocmai de aceea, atragem atentia ca, in urma lecturarii acestei lucrari, studentul, masterandul, doctorandul, post-doctorandul si cercetatorul versat al dreptului nu vor deveni cu adevarat comparatisti. Pentru aceasta e nevoie de ani buni de experienta si reflectie in materie. Toti acestia vor avea insa posibilitatea sa stie cel putin de unde sa porneasca si, eventual, ce cale sa urmeze in analiza comparativa a dreptului.

Introducere 

Sectiunea 1. Actualitatea dreptului comparat 

Sectiunea a 2-a. Titlul, scopul, continutul si structura manualului 

Capitolul I. Scurta perspectiva istorica 

Sectiunea 1. Evolutia dreptului comparat pe plan mondial 
§1. Dreptul comparat si descoperirea alteritatii in drept (1800-1850) 
§2. Institutionalizarea dreptului comparat (1850-1900) 
§3. De la abordarea formal juridica la abordarea contextuala (1900) 
§4. Dreptul comparat in prima jumatate a secolului al XX-lea: nasterea metodei functionaliste 
§5. Dreptul comparat in a doua jumatate a secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea 

Sectiunea a 2-a. Evolutia dreptului comparat in Romania 

Capitolul II. Teoria compararii juridice – un demers metodologic astazi inutil? 

Sectiunea 1. Dreptul comparat, o practica juridica lipsita de fundamente teoretice 

Sectiunea a 2-a. Dreptul comparat, o teorie juridica lipsita de finalitate practica 

Sectiunea a 3-a. Dreptul comparat intre teorie si finalitate practica 

Capitolul III. Definitia dreptului comparat 

Sectiunea 1. Ce este dreptul comparat? 
§1. Notiunea de „Drept comparat” 
§2. Dreptul comparat: Stiinta sau metoda? 

Sectiunea a 2-a. Mai mult decat o simpla metoda

Capitolul IV. Ce comparam? Obiectul Dreptului Comparat

Sectiunea 1. Ce nu poate fi obiectul dreptului comparat
§1. Dreptul comparat si sistemul de drept national 
§2. Dreptul comparat si dreptul strain 

Sectiunea a 2-a. Macrocomparatie si microcomparatie 
§1. Macrocomparatia 
§2. Marile sisteme de drept sau familiile juridice 
§3. Mai este actuala gruparea sistemelor de drept nationale in mari sisteme de drept/familii juridice? 
§4. Sistemele de drept mixte/ dreptul mixt 

Sectiunea a 3-a. Microcomparatia 

Sectiunea a 4-a. Concluzii 

Capitolul V. Ce nu este dreptul comparat? Dreptul comparat in relatie cu alte discipline juridice 

Sectiunea 1. Teoria generala a dreptului 

Sectiunea a 2-a. Filosofia dreptului 

Sectiunea a 3-a. Istoria dreptului 
§1. Obiect si relevanta 
§2. Dreptul roman si dreptul comparat in procesul legitimarii din perspectiva istorica a dreptului european 

Sectiunea a 4-a. Etnologia juridica

Sectiunea a 5-a. Sociologia juridica 

Sectiunea a 6-a. Antropologia juridica

Sectiunea a 7-a. Dreptul comparat si limba/limbajul juridic

Sectiunea a 8-a. Analiza economica a dreptului (Law and Economics)

Sectiunea a 9-a. Dreptul international public 

Sectiunea a 10-a. Dreptul international privat 

Sectiunea a 11-a. Dreptul transnational 

Sectiunea a 12-a. Concluzii 

Capitolul VI. De ce avem nevoie de comparare juridica? Functiile dreptului comparat 

Sectiunea 1. Functiile teoretice ale Dreptului comparat 
§1. Functia de cunoastere 
§2. Functia de autocunoastere. Obtinerea unei mai bune intelegeri a propriului sistem de drept 
§3. Elaborarea unei „teorii universale a dreptului” 

Sectiunea a 2-a. Functiile practice ale dreptului comparat 
§1. Functia legislativa. Dreptul comparat ca instrument la indemana legiuitorului national 
§2. Functia de unificare si armonizare a dreptului 
§3. Dreptul comparat si instantele judecatoresti
§4. Dreptul comparat, un instrument la indemana practicienilor dreptului 

Sectiunea a 3-a. Functia educativa. Dreptul comparat ca disciplina de studiu 
§1. Posibilitatea cunoasterii altor sisteme de drept decat cel national 
§2. O mai buna intelegere a propriului sistem de drept 
§3. Studiul dreptului comparat vs. Studiul comparat al dreptului 
§4. Dreptul comparat poate contribui la educatia studentilor la drept prin formularea unei epistemologii a dreptului

Sectiunea a 4-a. Comparare integrativa sau comparare diferentiala? 

Sectiunea a 5-a. Dreptul comparat ca „dialog intre egali” 

Sectiunea a 6-a. Dreptul comparat si postularea identitatii juridice nationale 

Capitolul VII. Metodologia compararii juridice 

Sectiunea 1. Metoda comparativa 
§1. Metoda comparativa si dreptul 
§2. Metoda ori metodele dreptului comparat? 

Sectiunea a 2-a. Preliminariile compararii juridice 
§1. Fixarea scopului compararii 
§2. Alegerea obiectului compararii 
§3. Comparabilitatea 

Sectiunea a 3-a. Metoda functionalista 
§1. Evolutie si componente metodologice 
§2. Critica metodei functionaliste 
§3. Concluzii 

Sectiunea a 4-a. Drept comparat si contextualism in Romania contemporana 

Sectiunea a 5-a. Etapele compararii juridice 
§1. Cunoasterea obiectului compararii juridice 
§2. Intelegerea obiectului compararii juridice 
§3. Compararea propriu-zisa
§4. Explicarea rezultatelor compararii 

Sectiunea a 6-a. Compararea in materie de Drept public

Sectiunea a 7-a. Limitele compararii in drept

Sectiunea a 8-a. Concluzii

Capitolul VIII. Dreptul comparat si transplantul juridic

Sectiunea 1. Drept comparat si transplant juridic 

Sectiunea a 2-a. Transplantul juridic ca metafora

Sectiunea a 3-a. E posibil sa importam? Posibilitatea transplantului juridic 

Sectiunea a 4-a. Fenomenologia transplantului juridic
§1. Cine importa? Actorii transplantului juridic 
§2. De ce importam? Cauzele transplantului juridic 
§3. Ce importam si in ce cantitate? Obiectul transplantului juridic 
§4. De unde importam? Modelele transplantului juridic
§5. Prin ce tehnici importam? Mecanismele transplantului juridic 
§6. Cum importam? Modalitatile transplantului juridic
§7. In ce scop importam? Finalitatile transplantului juridic 
§8. Care sunt consecintele? Efectele transplantului juridic 
§9. Cum ar trebui sa importam? Transplantul juridic de succes 
§10. Precizari metodologice 

Sectiunea a 5-a. Dreptul romanesc intre transplantul juridic comunitar si cultura juridica nationala 
§1. Actualitatea teoriei formelor fara fond in contextul integrarii europene a Romaniei 
§2. O epistemologie romaneasca a transplantului juridic: teoria formelor fara fond 
§3. Teoria fondului care creeaza forma este depasita?     

Capitolul IX. Compararea juridica, dreptul inteles prin prisma culturii (law as culture) si problematica integrarii juridice europene 

Sectiunea 1. Dreptul Uniunii Europene – o constructie normativ-pozitivista

Sectiunea a 2-a. Traditiile juridice europene sunt neconvergente/incomensurabile 

Sectiunea a 3-a. Drept si cultura 
A.  Latitudinile ideatice, spirituale, interne ale culturii juridice     
B. Modul in care cultura juridica se exprima si comunica 
C. Latitudinile externe, manifeste ale culturii juridice 

Sectiunea a 4-a. Dreptul comparat si comensurabilitatea culturilor/traditiilor juridice europene 

Sectiunea a 5-a. Problemele compararii si unificarii dreptului in UE 
§1. Diversitatea culturilor juridice nationale, manifestata in procesul de aplicare a dreptului european, pune in pericol unitatea acestuia     
§2. Transplantul juridic ce sta la baza integrarii juridice europene ia, uneori, forma unei „iritari juridice” cu efecte negative 
§3. O cultura juridica europeana, solutia unei reale convergente juridice in UE? 
§4. Ce reprezinta cultura juridica europeana? 
§5. Ar putea fi cu adevarat posibila o cultura juridica europeana?