Studiile ce compun acest volum intentioneaza sa atinga, in premiera, dar si sa aprofundeze o serie de teme particulare ale istoriei constitutionale romanesti, in cadrul unei sinteze fara precedent in istoriografia juridica romaneasca.
 
Se pleaca, astfel, de la premisa ca locul si rolul pe care seful statului le-a detinut in cadrul dreptului constitutional romanesc (nescris sau scris) in ultimele trei secole, precum si impactul efectiv al puterilor (formale si informale) detinute de acesta asupra vietii constitutional-politice romanesti pot contribui la clarificarea, atat a continutul institutional-normativ al Constitutiei din 1991, cat si a o serie din evolutiile ulterioare din viata constitutional politica romaneasca.
 
Fara a fi singurul factor explicativ, putem spune ca  istoria a contat si inca conteaza. Faptul ca sefii de stat (domni, regi, presedinti) au ocupat un loc si un rol central in istoria constitutionala romaneasca manifestandu-se, cu mici exceptii, ca niste autocrati si-a pus amprenta asupra evolutiei constitutiei si constitutionalismului in Romania postcomunista.
 
 
Pornind de la ideea ca sefii de stat ai Romaniei au trezit un interes deosebit nu doar din punct de vedere politic, ci si in alte domenii precum istoria, filosofia si sociologia, Manuel Gutan, Oana Rizescu, Bogdan Iancu, Cosmin Sebastian Cercel si Bogdan Dima, autorii lucrarii de fata, au studiat evolutia autoritara a puterii politice, in special a sefilor de stat care s-au aflat la conducerea tarii noastre. Toate acestea sunt dezbatute prin prisma legii fundamentale, Constitutia Romaniei moderne si contemporane, care a suferit diverse modificari de-a lungul timpului. Astfel, autorii acestui volum au realizat o analiza istorico-juridica a autoritarismului sefului statului in istoria constitutionala, in contextul politic european. Astfel, lucrarea de fata a scos in evidenta importanta rolului detinut de sefii de stat – fie ei domni, regi sau presedinti – de pe vremea Principatelor Romane pana in epoca moderna.
Luciana Raducanu