In ultimii ani suntem cu totii, daca nu participanti activi, cel putin martori tacuti la o dezbatere tot mai intensa cu privire la relatia dintre instantele europene – Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dar, mai ales, Curtea de Justitie a Uniunii Europene – si curtile constitutionale ale unor state membre UE; o dezbatere ce se poarta in primul rand asupra limitelor de jurisdictie pentru fiecare dintre aceste paliere. Asa-zisele „conflicte” si „dialoguri” dintre CJUE si Curtile Constitutionale ale Germaniei, Poloniei (mai recent, si a Romaniei) au devenit cunoscute chiar si publicului larg, nu doar celor preocupati de drept sau stiinte politice.
Or, ca in orice dezbatere de idei, inainte de a ne lansa in propriile noastre judecati si argumentari, este foarte important sa cunoastem mai intai cadrul existent al problemei – de unde s-a plecat, in ce stadiu ne aflam acum si care sunt directiile posibile de evolutie.
Este exact ceea ce ne ofera doamna Marieta Safta in lucrarea Justitia constitutionala in Uniunea Europeana, efectuand o cartografiere succinta si destul de precisa a unei problematici altminteri nu foarte usor de descifrat, chiar si de catre specialisti. Si o face in maniera cu care ne-a obisnuit deja, adica temeinic si sistematic, furnizand cititorului accesul rapid la cele mai importante repere din legislatia, jurisprudenta si doctrina (nationala sau europeana) pe aceasta tematica.
Cartea este intitulata „note de curs”, caci este scrisa in primul rand pentru studentii facultatilor de drept. Insa ea este, de fapt, un ghid destul de comprehensiv pentru oricine doreste sa inteleaga bazele arhitecturii constitutionale europene. Iar cine doreste sa aprofundeze, poate deschide prin aceasta carte nenumarate „usi” catre o bibliografie neasteptat de bogata si interesanta.
Cat priveste posibilele directii de evolutie ale acestei dezbateri, autoarea nu identifica decat una singura, fundamentata pe urmatoarele concepte: cooperare, echilibru, dialog si consolidare. Oricat de dificile ni se par aceste deziderate si greu de atins intr-o Europa atat de diversa, orice fiinta civilizata va admite ca ele merita toate eforturile noastre. Pentru ca alternativa la cooperare si dialog nu este indiferenta, ci este conflictul, de multe ori in forma lui cea mai acuta si distructiva – razboiul. Adica exact ceea ce vedem astazi chiar la granitele Uniunii Europene.
Dr. Marieta Safta este magistrat-asistent al Curtii Constitutionale a Romaniei, conferentiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Titu Maiorescu” din Bucuresti, cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din Bucuresti – Facultatea de Drept si membru al Scolii Doctorale – Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti.
I. Cadrul de referinta si precizari conceptuale
1. Ordinea constitutionala a Uniunii Europene
1.1. Conceptele de „constitutie” si „constitutionalism”
1.2. Specificul ordinii constitutionale europene
1.2.1. Caracterizare generala
1.2.2. Tipuri de constitutii si influente internationale in procesul de adoptare si revizuire a constitutiilor
1.2.3. „Mecanisme de „conectare” la ordinea juridica internationala si supranationala in constitutiile statelor membre ale Uniunii Europene
2. Justitia constitutionala
2.1. Conceptul de „justitie constitutionala”
2.2. Justitia constitutionala europeana. Caracterizare generala
II. Instantele constitutionale din statele membre ale Uniunii Europene
1. Controlul de constitutionalitate
1.1. Caracterizare generala. Aparitia controlului de constitutionalitate
1.2. Modele de control de constitutionalitate si reglementarea lor in UE
1.3. Reglementarea controlului de constitutionalitate in Constitutiile statelor membre ale UE
2. Organizarea si functionarea instantelor constitutionale
2.1. Numirea si statutul judecatorilor constitutionali
2.1.1. Aspecte generale
2.1.2. Sisteme de numire/desemnare
2.1.2.1. Competenta de numire/desemnare revine unei singure autoritati
2.1.2.2. Competenta de numire revine mai multor autoritati
2.1.2.3. Competenta partajata – autoritati publice si cooptare
2.1.3. Procedura de numire/desemnare a judecatorilor constitutionali
2.1.4. Conditiile de numire a judecatorilor constitutionali
2.1.5. Presedintii Curtilor Constitutionale
2.1.6. Cateva concluzii privind numirea judecatorilor constitutionali
2.2. Personalul instantelor constitutionale
2.3. Reguli specifice de procedura
2.4. Cauze de inadmisibilitate a cererilor adresate Curtilor Constitutionale
3. Atributiile instantelor constitutionale
3.1. Caracterizare generala
3.2. Atributii care privesc controlul de constitutionalitate al unor acte normative
3.3. Atributii care privesc verificarea constitutionalitatii unor activitati, comportamente, atitudini
3.4. Atributiile Curtii Constitutionale a Romaniei
4. Actele instantelor constitutionale si efectele acestora
4.1. Caracterizare generala
4.2. Redactarea si motivarea deciziilor Curtii Constitutionale
4.2.1. Aspecte generale
4.2.2. Redactarea actelor instantelor constitutionale
4.2.3. Structura actelor instantelor constitutionale
4.2.4. Motivarea actelor instantelor constitutionale
4.2.5. Hotararile instantelor constitutionale si securitatea juridica
4.3. Forta juridica si efectele deciziilor instantelor constitutionale
4.3.1. Precizari introductive
4.3.2. Caracterul general obligatoriu al deciziilor instantelor constitutionale
4.4. Efectele in timp ale deciziilor instantelor constitutionale
4.5. Rolul opiniilor separate si concurente in jurisdictia constitutionala
4.5.1. Consideratii generale si precizari terminologice
4.5.2. Reglementari incidente la nivelul statelor UE. Practica CEDO
4.5.3. Argumente impotriva si in favoarea formularii de opinii separate/concurente de catre judecatorii constitutionali
III. Curtea de Justitie a Uniunii Europene
1. Scurt istoric. Rolul CJUE
2. Curtea de Justitie
2.1. Organizare
2.2. Functionare. Procedura
2.3. Competenta. Atributii
2.4. Mecanismul trimiterii preliminare
3. Tribunalul
IV. Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)
1. Caracterizare generala
2. Organizare si functionare
3. Aspecte de ordin procedural. Conditii de admisibilitate a cererilor
4. Efectele hotararilor
5. UE in raport cu Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
V. Dialogul instantelor constitutionale
1. Dimensiuni ale dialogului instantelor constitutionale
2. Cooperarea in cadrul unor structuri internationale
2.1. Asociatii ale curtilor constitutionale
2.2. Comisia de la Venetia
2.2.1. Caracterizare si scurt istoric
2.2.2. Comisia de la Venetia, „moderator” al dialogului european si mondial al instantelor constitutionale
2.2.3. Comisia de la Venetia, „modelator” al reformelor constitutionale nationale
2.2.4. Comisia de la Venetia, „modelator” al constitutionalismului in Uniunea Europeana
2.3. Retele ale instantelor supreme in cadrul cooperarii cu CEDO si CJUE
3. Dialogul jurisdictional
3.1. Dialogul instantelor nationale cu CEDO
3.2. Dialogul instantelor constitutionale cu CJUE
3.3. Evolutia raporturilor dintre CJUE si instantele constitutionale din statele membre. O perspectiva istorica
3.4. Evolutii recente ale raporturilor curtilor constitutionale la nivelul UE
3.5. Privire finala de ansamblu si perspective
VI. Independenta justitiei
VII. Concluzii
