„Provocarile dreptului de autor la 160 de ani de la prima lor reglementare legala in Romania” este volumul conferintei organizate in iunie 2022 de Grupul ALAI Romania, membru al prestigioasei Asociatii Literare si Artistice Internationale, infiintata in anul 1878 si care este „parintele” Conventiei de la Berna din anul 1886 pentru protectia operelor literare si stiintifice, conventie fondatoare a dreptului international al dreptului de autor.
Fara dorinta de a spori starea de neliniste in care traim cu totii, putem spune fara teama ca am gresi, parafrazand un citat controversat atribuit lui A. Malraux, ca secolul al XXI-lea va fi al proprietatii intelectuale sau nu va mai fi deloc pentru omenire. In secolul in care se va naste curand copilul care va intra in statistici si in istoria umanitatii ca fiind cel cu numarul opt miliarde, creatorii sunt chemati sa rezolve o multime de crize si de alte probleme care pun in pericol viitorul nostru: crize economice si financiare si in care monedele virtuale create pentru a salva economiile de devalorizare se dovedesc a avea aceleasi vicii ca si monedele traditionale, criza de alimente, incalzirea globala provocata in foarte mare masura tot de creatiile intelectuale ale caror posibile efecte perverse nu au fost anticipate atunci cand au fost puse in opera, devastatoarele schimbari climatice si desertificarea accentuata, boli cu origini incerte care se adauga celor cu care ne luptam de mult si care par a fi fost create prin interventie umana spre a aduce unora averi nemasurabile, si altora o moarte care ne aminteste de epidemiile de ciuma, pentru a carei prevenire a raspandirii s-a luptat cu „arma” izolarii in largul marilor a corabiilor vreme de quaranta giorni, dar si de epidemiile de variola, boala eradicata in anul 1977 cu ajutorul procedeului de imunizare inventat de medicul Edward Jenner in anul 1796, prin folosirea de material biologic extras din pustulele vitelor bolnave de variola vaccinae (variola vacii), procedeu denumit (la propunerea lui L. Pasteur) ca fiind vaccinarea.
In lumea imateriala pe care o cream si in care activele de tipul proprietatii intelectuale sunt deja mult mai valoroase decat cele corporale, nu vom putea trai, desigur, exclusiv in mediul virtual. O lume care exista fara sa fie tangibila. Siliti insa sa traim intr-o astfel de lume, vom deslusi, poate, in cele din urma, ce a vrut sa spuna filozoful condamnat la moarte pentru ca unii nu-l intelegeau, adica Socrate, atunci cand acesta a afirmat ca „este orb acela care nu vede cu ochii mintii”.
In lumea aceasta si in care ne indepartam tot mai mult fizic unii de altii, va trebui sa invatam sa traim alaturi de inteligenta artificiala, pe care multi cred ca o va depasi pe cea naturala „pana in anul 2062 sau mai devreme” (P. Montagnon). Va trebui insa (si nu doar pentru linistea noastra, ci si pentru a preveni ca inteligenta artificiala sa ne transforme in sclavi) sa strunim aceasta concurenta a inteligentei naturale, pentru ca ea ar putea fi, conform lui Stephan Hawking, „cea mai mare greseala a omenirii si ar putea insemna chiar sfarsitul omenirii.
„Inventate” de sibaritii iubitori de mancaruri alese in urma cu 2600 de ani, iar cele moderne, scrise cu pana de gasca la lumina lumanarii (A. Bertrand) si cu o istorie de doar 4-5 secole, drepturile intelectuale se diversifica si isi inmultesc continuu „obiectele protectiei”, fiind nevoite sa tina pasul (si nu este usor acest lucru) si cu tehnologii care evolueaza si ele cu repeziciune. De aceea, drepturile intelectuale sunt mai mult decat oricare alta ramura a dreptului, in continua schimbare. Ultimele afirmate si recunoscute in favoarea creatorilor (in secolul al XIX-lea), drepturile morale, care ocrotesc personalitatea autorilor, se clatina tot mai mult azi cand masinile inteligente sunt o prelungire a mintii, iar nu doar a mainii omului. De data mai recenta, protectia drepturilor intelectuale este conditionata si de protectia datelor cu caracter personal, iar inteligenta artificiala este greu de controlat si in privinta modului de utilizare a acestor date. Evolutiile in acest domeniu fac din dreptul proprietatii intelectuale un domeniu tot mai tehnic, un domeniu care se indeparteaza tot mai mult de nuantele, subtilitatile si interpretarile posibile care faceau din el „regina dreptului”. Care va fi atunci viitorul lor? Ce se va intampla cu aceste drepturi (patrimoniale si morale) atunci cand inteligenta artificiala va fi recunoscuta (daca se va intampla acest lucru!) ca fiind autoare de opere? Le vom mai putea proteja eficient pe cele ale creatorilor umani? Nu avem raspunsuri ferme. Deschidem doar porti catre alte cercetari.
Asociatia Literara si Artistica Internationala – ALAI si Grupul ALAI Romania (Viorel Ros)
Drepturile morale de autor in era inteligentei artificiale. De la inteligenta naturala creatoare, la inteligenta artificiala creatoare (Viorel Ros, Andreea Livadariu)
Dreptul moral in legislatia dreptului de autor din Grecia (Dionysia Kallinikou)
Epuizarea internationala a dreptului de autor versus epuizarea regional/nationala (Ioannis Kikkis)
Actualitatea chestiunilor privind dreptul de autor in jurisprudenta CJUE (Octavia Spineanu-Matei)
Inteligenta artificiala, „ultima frontiera” pentru dreptul de autor (Edmond Gabriel Olteanu)
Dreptul de autor in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal (Calina Jugastru)
Dreptul de „prima publicare” a bazelor de date (Constantin Anechitoae)
Regimul comun al contractelor de exploatare a proprietatii intelectuale urmare A transpunerii Directivei (UE) 2019/790 (Gheorghe Gheorghiu)
O perspectiva asupra cadrului juridic pentru protectia operelor digitale NFT (Cristian Dumitru Mihes)
Pirateria si reformarea protectiei drepturilor intelectuale in muzica (Carmen Oana Mihaila)
Dreptul la calitatea de autor in compas juridico-literar (Nicoleta Rodica Dominte)
Infractiunea de punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet ori prin alte retele de calculatoare, fara drept, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date sau a copiilor acestora (Nicoleta Elena Heghes)
Metamorfozele originalitatii in arhitectura constructului auctorial (Simona Catrinel Avarvarei)
Editorul si protectia operei. Examen critic al transpunerii in Romania a Directivei privind drepturile de autor in piata unica digitala (Alin Speriusi-Vlad)
O perspectiva istorica asupra conditiilor de protectie a unei opera prin dreptul de autor (Paul George Buta)
Regimurile matrimoniale si dreptul de autor (Ciprian Raul Romitan)
Noile drepturi conexe ale editorilor de presa (Sonia Florea)
Tendinte noi de apreciere a pasului inventiv. Cauza Ficep Corporation vs. Peddinghaus Corporation (Ramona Dumitrascu)
Cele mai recente modificari aduse legii dreptului de autor si drepturilor conexe: norme europene vs. particularitati nationale (Ana-Maria Marinescu)
Provocari si dileme ale doctoranzilor in cercetarea doctorala (Bianca-Elena Radu)
Impactul noilor tehnologii asupra dreptului patrimonial de autor constand in comunicarea publica (Cristiana Budileanu)
Bitcoin si drepturile de autor – intre problema legala si controversa publica (Ruxandra Visoiu)
Opera si suportul sau. Privire asupra (licentierii) programelor pentru calculator (Nicoleta Boboc)
Sampling-ul muzical – intre libertatea artistica si incalcarea drepturilor de autor (Anca Buta Musat)
Blockchain & Copyright – o revolutie a creativitatii (Rebecca-Georgia Dunca)
Obligatiile legale ale organismelor de gestiune colectiva fata de utilizatori introduse prin Legea nr. 69/2022 (Mihaela Tudorache)
