Internetul este parte din realitatea noastra. Iar odata cu extinderea marginilor acestei realitati (prin incalcarea trecerii dintre offline si online) s-a extins si sfera in care drepturile, libertatile si obligatiile noastre pot coexista. Cunoasterea si respectarea limitei ne pastreaza si aici in cadrul legalitatii. Necunoasterea limitei inseamna deseori depasirea si, implicit, incalcarea dreptului celuilalt.

Insa, cum ne aparam drepturile in noua realitate? Raspunsul la aceasta intrebare il vom afla pe parcursul intregii lucrari, asambland rand pe rand dezlegari ale unor chestiuni practice si de actualitate, precum: 
•    Exista oare reguli specifice privind jurisdictia aplicabila mediului online? 
•    Ce este semnatura electronica? 
•    Cine sunt intermediarii online? 
•    Care este corelatia dintre continutul ilegal si continutul potential daunator? 
•    Ce sunt regimurile safe harbor? 
•    Care ar putea fi locul de executare a obligatiei in spatiul cibernetic sau locul producerii prejudiciului? 
•    Care sunt limitele unor sanctiuni precum filtrarea si blocarea? 
•    Exista oare o linie de echilibru in conflictul dintre monitorizarea generala a furnizorilor si interesele titularilor drepturilor de autor – care nu ar trebui sa se confrunte in nenumarate randuri cu aceleasi incalcari ale drepturilor, incalcari ce nu pot fi intotdeauna prevenite printr-o simpla procedura de notificare si retragere? 
•    Ce rol joaca Conventia de la Budapesta in contextul reglementarii criminalitatii informatice? 
•    Ce este securitatea cibernetica? Are Securitatea cibernetica in vedere numai protectia activelor virtuale din interiorul spatiului cibernetic sau se aplica si activelor fizice, cum ar fi sistemele de control industrial, linii de productie, centrale electrice etc.? Oare toate atacurile cibernetice au aceeasi amploare, aceleasi efecte? Cum le putem deosebi de alte actiuni cibernetice, precum cyber crime? 
•    Care este limita unde libertatea de exprimare poate fi ingradita in mediul online (din perspectiva jurisprudentei C.E.D.O.)? 
•    Care este distanta dintre declaratiile sarcastice, agresive si ostile si discursul extremist sau de ura (hate speech)? 
•    Cum opereaza raspunderea platformelor media online pentru continut generat de utilizatori si pentru hyperlinkuri? 
•    Care este balansul dintre incalcarile drepturilor de autor online si libertatea de exprimare online?
    Conceputa initial sub forma unui curs universitar, lucrarea se adreseaza atat studentilor, cat si profesionistilor dreptului, evidentiind o abordare originala prin raportare la tematica sa, avand scopul de a raspunde unor intrebari teoretice si practice cu privire la acest domeniu in care, de facto, suntem prinsi cu totii, fie ca suntem actori pe scena dreptului, fie ca petrecem vreme din viata noastra in diverse retele de socializare sau suntem doar consumatori/ pasionati de nou/ de arta, curiosi sa afle cum operatiuni si virusi reali (precum „Operatiunea Aurora”, „Operatiunea Buccaneer”, „Love Bug” „Virusul Goxi”, Stuxnet, Shamoon, intalnite pe parcursul acestei lucrari) sau cum provocarile si framantarile concrete din zona AI, dincolo de a fi doar sursa de inspiratie au propria lor poveste dramatica solutionata nu rareori in jurisprudenta instantelor.

Evolutia fulminanta a acestui domeniu si aparitia unor noi instrumente, atat legislative, cat si jurisprudentiale, precum DSA (Digital Services Act), DMA (Digital Markets Act), AI ACT (Artificial Intelligence Act) si hotarari relevante ale C.J.U.E., au facut necesara aparitia celei de-a doua editii, ce urmareste si analizeaza toate aceste modificari.

Editia a 1-a a acestei carti este in continuare disponibila – cu 50% reducere, vezi cartea Dreptul european al internetului

Capitolul 1. Semnatura electronica – definitii, reglementare si regim juridic 

Sectiunea 1. Definitie si reglementare 

Sectiunea a 2-a. Tipuri de semnatura electronica 

Sectiunea a 3-a. Regimul juridic al semnaturii electronice 

Sectiunea a 4-a. Recunoasterea semnaturilor electronice 

Sectiunea a 5-a. Semnatura electronica in relatia cu autoritatile/institutiile publice 

Sectiunea a 6-a. Semnatura electronica la incheierea contractelor individuale de munca 

ANEXA 1.1 
Verificarea validitatii unei semnaturi electronice  Tipuri de semnatura electronica ilustrate progresiv in functie de gradul de incredere furnizat 
Datele regasite pe certificatul calificat al semnaturii electronice 

Capitolul 2. E-commerce – cadrul legal si probleme specifice 

Sectiunea 1. Dispozitii generale. Instrumente relevante pentru comertul electronic 

Sectiunea a 2-a. Obiectivele si aplicabilitatea directivei ECD 

Sectiunea a 3-a. Interpretarea conceptelor cheie ale ECD 

Sectiunea a 4-a. Conturarea viitorului digital al Europei si noi orientari care influenteaza comertul digital 

ANEXA 2.1 
Cauza „Uber” vs. cauza „Star Taxi” 
Cauza „Uber” vs. cauza „Airbnb” 

Capitolul 3. Nume de domeniu. Reglementare. Solutionare diferende 

Sectiunea 1. Notiune si reglementare 

Sectiunea a 2-a. Clasificarea numelor de domeniu 

Sectiunea a 3-a. Procedura pentru inregistrarea numelui de domeniu 

Sectiunea a 4-a. Conflictul intre numele de domeniu si marca 

Sectiunea a 5-a. Proceduri de solutionare a litigiilor privind numele de domeniu 

ANEXA 3.1 

Capitolul 4. Protectia bazelor de date si a programelor de calculator 

Sectiunea 1. Protectia bazelor de date 

Sectiunea a 2-a. Protectia programelor de calculator 

ANEXA 4.1 
Data Act. Prezentare si interactiune cu Directiva privind protectia bazelor de date 

Capitolul 5. Raspunderea furnizorilor intermediari de servicii ale societatii informationale 

Sectiunea 1. Notiune si cadru legislativ 

Sectiunea a 2-a. Tipurile de raspundere prevazute de Directiva ECD 

Sectiunea a 3-a. Doctrina rolului pasiv aplicabila furnizorilor intermediari de servicii 

Sectiunea a 4-a. Interdictia impunerii unei obligatii generale de supraveghere in sarcina furnizorilor 

Sectiunea a 5-a. DSA, DSMCR si raspunderea furnizorilor intermediari de servicii 

ANEXA 5.1 
Scarlet vs. SABAM – SABAM vs. Netlog 
ANEXA 5.2 

Capitolul 6. Jurisdictia in mediul online conform Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 

Sectiunea 1. Notiuni. Instrumente relevante  Sectiunea a 2-a. Locul de executare a obligatiei – art. 7 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 

Sectiunea a 3-a. Criteriile accesibilitatii si locului centrului de interese al reclamantului in materie delictuala – art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 

Sectiunea a 4-a. Particularitatea jurisdictiei in cazul incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala in mediul online 

Sectiunea a 5-a. Jurisdictia intemeiata pe sediul unitatii – art. 7 alin. (5) din Regulamentul (UE) 1215/2012 

Sectiunea a 6-a. Jurisdictia in raport cu contractele incheiate cu consumatorii – criteriul directionarii – art. 17-19 din

Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 
ANEXA 6.1 
Regulamentul Bruxelles I bis [(UE) 1215/2012] – Ce instanta este competenta sa judece? 

Capitolul 7. Legea aplicabila si conflictele de legi in mediul online 

Sectiunea 1. Legea aplicabila obligatiilor contractuale 

Sectiunea a 2-a. Legea aplicabila obligatiilor necontractuale 

ANEXA 7.1 
Regulamentul Roma I [(CE) 593/2008] – Ce lege se aplica obligatiilor contractuale? 
ANEXA 7.2 
Regulamentul Roma II [(CE) 864/2007] – Ce regula se aplica obligatiilor non contractuale? 

Capitolul 8. Operatiunile cibernetice si legislatia privind securitatea cibernetica in UE 

Sectiunea 1. Notiuni introductive

Sectiunea a 2-a. Tipologia operatiunilor cibernetice 

Sectiunea a 3-a. Interesul UE fata de securitatea cibernetica – legislatia si principalii actori in domeniu 

§1. Notiune 
§2. Cronologia legislatiei UE cu privire la securitatea cibernetica 
§3. Actorii spatiului cibernetic european 
3.1. ENISA: Agentia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetica 
3.2. Centrul European de Combatere a Criminalitatii Informatice (EC3) 
3.3. Alianta globala impotriva abuzurilor sexuale online asupra copiilor 
3.4. Centrul european de competente in domeniul industrial, tehnologic si de cercetare in materie de securitate cibernetica si a Retelei de centre nationale de coordonare 
ANEXA 8.1 

Capitolul 9. Criminalitatea informatica in viziunea Conventiei de la Budapesta si teorii jurisdictionale privind criminalitatea informatica 

Sectiunea 1. Concept si definitii 

Sectiunea a 2-a. Conventia de la Budapesta si protocoalele sale aditionale – instrumente ale reglementarii criminalitatii informatice la nivel european 

§1. Adoptarea, semnarea si aplicarea Conventiei de la Budapesta 
§2. Adoptarea si aplicarea protocoalelor aditionale 

Sectiunea a 3-a. Teorii aplicabile infractiunilor informatice 

§ 1. Teoria teritorialitatii 
§ 2. Teoria nationalitatii 
§ 3. Teoria personalitatii pasive 
§ 5. Teoria universalitatii 

Sectiunea a 4-a. Aplicarea teoriilor din perspectiva Conventiei de la Budapesta 

ANEXA 9.1 

Capitolul 10. Investigatiile digitale – aspecte jurisdictionale 

Sectiunea 1. Solutii in localizarea datelor 

2.1. Cooperarea internationala prin MLA 
2.2. Extinderea unilaterala a jurisdictiei statelor in afara teritoriului lor 
2.3. Crearea unui cadru international de cooperare 
2.4. Cooperarea voluntara si informala cu furnizorii de servicii de internet (FSI) privati, straini, fara a recurge
la puteri coercitive formale 

Capitolul 11. Inteligenta artificiala si reglementarea sa la nivel european. Inteligenta artificiala si profilingul 

Sectiunea 1. Inteligenta artificiala si reglementarea sa la nivel european 

Sectiunea a 2-a. Inteligenta artificiala, crearea de profiluri si RGPD 

Sectiunea a 3-a. Incadrarea luarii deciziei automate si inteligenta artificiala 

§1. Principiul prevazut in art. 22 alin. (1) RGPD 
§2. Exceptiile generale si regula specifica prevazute in art. 22 alin. (2) RGPD
§3. Drepturile persoanelor in cazul deciziilor automate in textul Regulamentului RGPD
ANEXA 11.1 

Capitolul 12. Internetul si libertatea de exprimare in lumina jurisprudentei C.E.D.O. 

Sectiunea 1. Prezentare generala 

Sectiunea a 2-a. Blocarea sau deconectarea site-urilor web si a conturilor de retele sociale 

Sectiunea a 3-a. Ingerintele in continutul online ofensator (hate speech) sau extremist 

Sectiunea a 4-a. Raspunderea platformelor media online pentru continut generat de utilizatori si pentru hyperlinkuri 

Sectiunea a 5-a. Incalcarile drepturilor de autor online si libertatea de exprimare online 

BIBLIOGRAFIE