Inteligenta artificiala (IA) reprezinta o tehnologie complexa si care evolueaza uluitor de rapid. Lansate abia de un an, modelele de IA generative, precum ChatGPT, genereaza deja un impact seismic asupra industriei AI, dar si a societatii, in general. De la instrumente automate de luare a deciziilor (implementate in administratie si chiar in justitie) pana la recunoastere faciala, asistenti personali, software de recrutare de personal sau ajutoare pentru diagnostice medicale, niciun sector de activitate nu pare sa scape de implementarea tehnologiilor IA.

Pe langa beneficii incontestabile, utilizarea acestor instrumente implica insa si riscuri pe masura. Mai ales juristii sunt ingrijorati (si nu fara motiv) de implicatiile etice ale utilizarii tehnologiilor AI, de discriminarea pe care ele o pot genera (pe criterii de rasa, gen, dizabilitati etc.), de atacurile la drepturile si libertatile cetatenesti sau chiar de disparitia statului democratic de drept.

Dreptul inteligentei artificiale. O scurta introducere este o carte de pionierat, prima analiza de ansamblu publicata in Romania pe acest domeniu de cercetare emergent.

Lucrarea ofera o baza utila pentru intelegerea tehnologiei IA, a stadiului actual al dezbaterilor juridice si al reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene – cea mai importanta fiind, desigur, proaspatul Regulament privind inteligenta artificiala (Regulamentul UE 2024/1689). 

Sunt analizate, de asemenea, chestiunile legate de raspunderea juridica pentru utilizarea instrumentelor bazate pe IA, problemele generate in materia drepturilor de autor, riscurile ce trebuie gestionate in domeniul protectiei datelor sau diferitele situatii de incalcare a drepturilor omului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor IA in cadrul conflictelor armate.

Elena LAZAR este avocat si cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, specializata in dreptul european al drepturilor omului si in dreptul noilor tehnologii.