Inteligenta artificiala (IA) reprezinta o tehnologie complexa si care evolueaza uluitor de rapid. Lansate abia de un an, modelele de IA generative, precum ChatGPT, genereaza deja un impact seismic asupra industriei AI, dar si a societatii, in general. De la instrumente automate de luare a deciziilor (implementate in administratie si chiar in justitie) pana la recunoastere faciala, asistenti personali, software de recrutare de personal sau ajutoare pentru diagnostice medicale, niciun sector de activitate nu pare sa scape de implementarea tehnologiilor IA.

Pe langa beneficii incontestabile, utilizarea acestor instrumente implica insa si riscuri pe masura. Mai ales juristii sunt ingrijorati (si nu fara motiv) de implicatiile etice ale utilizarii tehnologiilor AI, de discriminarea pe care ele o pot genera (pe criterii de rasa, gen, dizabilitati etc.), de atacurile la drepturile si libertatile cetatenesti sau chiar de disparitia statului democratic de drept.

Dreptul inteligentei artificiale. O scurta introducere este o carte de pionierat, prima analiza de ansamblu publicata in Romania pe acest domeniu de cercetare emergent.

Lucrarea ofera o baza utila pentru intelegerea tehnologiei IA, a stadiului actual al dezbaterilor juridice si al reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene – cea mai importanta fiind, desigur, proaspatul Regulament privind inteligenta artificiala (Regulamentul UE 2024/1689). 

Sunt analizate, de asemenea, chestiunile legate de raspunderea juridica pentru utilizarea instrumentelor bazate pe IA, problemele generate in materia drepturilor de autor, riscurile ce trebuie gestionate in domeniul protectiei datelor sau diferitele situatii de incalcare a drepturilor omului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor IA in cadrul conflictelor armate.

Elena LAZAR este avocat si cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, specializata in dreptul european al drepturilor omului si in dreptul noilor tehnologii.

1. Introducere in inteligenta artificiala 

1.1. Definitii si modalitati de invatare ale IA 
1.2. Functii pe care le poate rezolva Inteligenta artificiala 
Anexa la Capitolul 1. Evolutia inteligentei artificiale in timp 

2. Reglementarea inteligentei artificiale la nivel european 

2.1. Cadrul legal european 
2.2. Prezentarea si analiza Actului IA 
Anexa la Capitolul 2 

3. Raspunderea inteligentei artificiale 

3.1. Cadrul legal european privind raspunderea individuala delictuala 
3.2. Raspunderea contractuala si raspunderea penala 
3.3. Raspunderea statala 

4. Drepturile de autor si inteligenta artificiala generativa 

4.1. Conditiile necesare a fi indeplinite pentru ca o opera sa fie protejata prin drepturi de autor 
4.2. Incalcari ale drepturilor de autor de catre IA generativa 
Anexa la Capitolul 4 

5. Drepturile omului si inteligenta artificiala 

5.1. Justitia penala si sistemele IA 
5.2. IA si dreptul de a nu fi discriminat 
5.3. IA si dreptul la protectia datelor personale si a intimitatii 
5.4. Dreptul la libera exprimare 
5.5. IA si dreptul la alegeri libere 

6. Dreptul umanitar si inteligenta artificiala 

6.1. Utilizarea IA in activitati ostile si aplicarea principiilor DIU 
Anexa la Capitolul 6. Utilizarea IA in conflictele militare 

7. Inteligenta artificiala si protectia datelor 

7.1. IA si consimtamantul, conform RGPD 
7.2. IA si principiile prelucrarii datelor cu caracter personal 
7.3. IA si temeiurile juridice de prelucrare a datelor 
7.4. Inteligenta artificiala si drepturile persoanelor vizate 

8. Inteligenta artificiala, moderarea continutului online si retele sociale 

8.1. Rolul IA in moderarea continutului online si modalitati de moderare 
8.2. Lipsa unei definitii clare a continutului ilegal 
8.3. DSA si obligatiile impuse platformelor 
Anexa la Capitolul 8