Internetul este parte din realitatea noastra. Iar odata cu extinderea marginilor acestei realitati (prin incalcarea trecerii dintre offline si online) s-a extins si sfera in care drepturile, libertatile si obligatiile noastre pot coexista. Cunoasterea si respectarea limitei ne pastreaza si aici in cadrul legalitatii. Necunoasterea limitei inseamna deseori depasirea si, implicit, incalcarea dreptului celuilalt.
Insa, cum ne aparam drepturile in noua realitate? Raspunsul la aceasta intrebare il vom afla pe parcursul intregii lucrari, asambland rand pe rand dezlegari ale unor chestiuni practice si de actualitate, precum:
• Exista oare reguli specifice privind jurisdictia aplicabila mediului online?
• Ce este semnatura electronica?
• Cine sunt intermediarii online?
• Care este corelatia dintre continutul ilegal si continutul potential daunator?
• Ce sunt regimurile safe harbor?
• Care ar putea fi locul de executare a obligatiei in spatiul cibernetic sau locul producerii prejudiciului?
• Care sunt limitele unor sanctiuni precum filtrarea si blocarea?
• Exista oare o linie de echilibru in conflictul dintre monitorizarea generala a furnizorilor si interesele titularilor drepturilor de autor – care nu ar trebui sa se confrunte in nenumarate randuri cu aceleasi incalcari ale drepturilor, incalcari ce nu pot fi intotdeauna prevenite printr-o simpla procedura de notificare si retragere?
• Ce rol joaca Conventia de la Budapesta in contextul reglementarii criminalitatii informatice?
• Ce este securitatea cibernetica? Are Securitatea cibernetica in vedere numai protectia activelor virtuale din interiorul spatiului cibernetic sau se aplica si activelor fizice, cum ar fi sistemele de control industrial, linii de productie, centrale electrice etc.? Oare toate atacurile cibernetice au aceeasi amploare, aceleasi efecte? Cum le putem deosebi de alte actiuni cibernetice, precum cyber crime?
• Care este limita unde libertatea de exprimare poate fi ingradita in mediul online (din perspectiva jurisprudentei C.E.D.O.)?
• Care este distanta dintre declaratiile sarcastice, agresive si ostile si discursul extremist sau de ura (hate speech)?
• Cum opereaza raspunderea platformelor media online pentru continut generat de utilizatori si pentru hyperlinkuri?
• Care este balansul dintre incalcarile drepturilor de autor online si libertatea de exprimare online?
Conceputa initial sub forma unui curs universitar, lucrarea se adreseaza atat studentilor, cat si profesionistilor dreptului, evidentiind o abordare originala prin raportare la tematica sa, avand scopul de a raspunde unor intrebari teoretice si practice cu privire la acest domeniu in care, de facto, suntem prinsi cu totii, fie ca suntem actori pe scena dreptului, fie ca petrecem vreme din viata noastra in diverse retele de socializare sau suntem doar consumatori/ pasionati de nou/ de arta, curiosi sa afle cum operatiuni si virusi reali (precum „Operatiunea Aurora”, „Operatiunea Buccaneer”, „Love Bug” „Virusul Goxi”, Stuxnet, Shamoon, intalnite pe parcursul acestei lucrari) sau cum provocarile si framantarile concrete din zona AI, dincolo de a fi doar sursa de inspiratie au propria lor poveste dramatica solutionata nu rareori in jurisprudenta instantelor.
Capitolul 1. Semnatura electronica – definitii, reglementare si regim juridic
Sectiunea 1. Definitie si reglementare
Sectiunea a 2-a. Tipuri de semnatura electronica
Sectiunea a 3-a. Regimul juridic al semnaturii electronice
Sectiunea a 4-a. Recunoasterea semnaturilor electronice
Sectiunea a 5-a. Semnatura electronica in relatia cu autoritatile/institutiile publice
ANEXA 1.1
Verificarea validitatii unei semnaturi electronice
Tipuri de semnatura electronica ilustrate progresiv in functie de gradul de incredere furnizat
Datele regasite pe certificatul calificat al semnaturii electronice
Capitolul 2. E-commerce – cadrul legal si probleme specifice
Sectiunea 1. Dispozitii generale. Instrumente relevante pentru comertul electronic
Sectiunea a 2-a. Obiectivele si aplicabilitatea directivei ECD
Sectiunea a 3-a. Interpretarea conceptelor cheie ale ECD
ANEXA 2.1
Cauza „Uber” vs. cauza „Star Taxi”
Cauza „Uber” vs. cauza „Airbnb”
Capitolul 3. Raspunderea furnizorilor intermediari de servicii ale societatii informationale
Sectiunea 1. Notiune si cadru legislativ
Sectiunea a 2-a. Tipurile de raspundere prevazute de Directiva ECD
Sectiunea a 3-a. Doctrina rolului pasiv aplicabila furnizorilor intermediari de servicii
Sectiunea a 4-a. Interdictia impunerii unei obligatii generale de supraveghere in sarcina furnizorilor
ANEXA 3.1
Scarlet vs. SABAM – SABAM vs. Netlog
Capitolul 4. Jurisdictia in mediul online conform Regulamentului (UE) nr. 1215/2012
Sectiunea 1. Notiuni. Instrumente relevante
Sectiunea a 2-a. Locul de executare a obligatiei – art. 7 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012
Sectiunea a 3-a. Criteriile accesibilitatii si locului centrului de interese al reclamantului in materie delictuala – art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012
Sectiunea a 4-a. Particularitatea jurisdictiei in cazul incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala in mediul online
Sectiunea a 5-a. Jurisdictia intemeiata pe sediul unitatii – art. 7 alin. (5) din Regulamentul (UE) 1215/2012
Sectiunea a 6-a. Jurisdictia in raport cu contractele incheiate cu consumatorii – criteriul directionarii – art. 17-19 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012
ANEXA 4.1. Regulamentul Bruxelles I bis (EU 1215/2012) – Ce instanta este competenta sa judece?
Capitolul 5. Legea aplicabila si conflictele de legi in mediul online
Sectiunea 1. Legea aplicabila obligatiilor contractuale
Sectiunea a 2-a. Legea aplicabila obligatiilor necontractuale
ANEXA 5.1. Regulamentul Roma I [(CE) 593/2008] – Ce lege se aplica obligatiilor contractuale?
ANEXA 5.2. Regulamentul Roma II [(CE) 864/2007] – Ce regula se aplica obligatiilor non contractuale?
Capitolul 6. Operatiunile cibernetice si legislatia privind securitatea cibernetica in UE
Sectiunea 1. Notiuni introductive
Sectiunea a 2-a. Tipologia operatiunilor cibernetice
Sectiunea a 3-a. Interesul UE fata de securitatea cibernetica – legislatia si principalii actori in domeniu
ANEXA 6.1
Capitolul 7. Criminalitatea informatica in viziunea Conventiei de la Budapesta si teorii jurisdictionale privind criminalitatea informatica
Sectiunea 1. Concept si definitii
Sectiunea a 2-a. Conventia de la Budapesta – instrument al reglementarii criminalitatii informatice la nivel european
Sectiunea a 3-a. Teorii aplicabile infractiunilor informatice
Sectiunea a 4-a. Aplicarea teoriilor din perspectiva Conventiei de la Budapesta
ANEXA 7.1
Capitolul 8. Inteligenta artificiala si reglementarea sa la nivel european. Inteligenta artificiala si profilingul
Sectiunea 1. Inteligenta artificiala si reglementarea sa la nivel european
Sectiunea a 2-a. Inteligenta artificiala, crearea de profiluri si RGPD
Sectiunea a 3-a. Incadrarea luarii deciziei automate si inteligenta artificiala
ANEXA 8.1
Capitolul 9. Internetul si libertatea de exprimare in lumina jurisprudentei C.E.D.O.
Sectiunea 1. Prezentare generala
Sectiunea a 2-a. Blocarea sau deconectarea site-urilor web si a conturilor de retele sociale
Sectiunea a 3-a. Ingerintele in continutul online ofensator (hate speech) sau extremist
Sectiunea a 4-a. Raspunderea platformelor media online pentru continut generat de utilizatori si pentru hyperlinkuri
Sectiunea a 5-a. Incalcarile drepturilor de autor online si libertatea de exprimare online
