Editia a 2-a a Tratatului practic de insolventa este publicata dupa opt ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa si (tot dupa opt ani) de la aparitia primei editii. Este rezultatul riguros al unor cercetari indelungate, al spiritului critic si, mai ales, al bogatei experiente practice a unui colectiv aproape unic de autori – 35 de universitari, magistrati, avocati si practicieni in insolventa, cei mai multi dintre ei fiind si membri ai echipei de elaborare si implementare a Codului insolventei.
Veti regasi aici intreaga procedura a insolventei analizata si explicata, atat din perspectiva teoretica a conceptelor, principiilor si regulilor stabilite de legiuitor, dar mai ales din perspectiva practica a numeroaselor interpretari, spete si ipoteze de lucru desprinse din bogata jurisprudenta care s-a conturat in aplicarea Legii nr. 85/2014.
Tot acest upgrade de informatie si cunostinte aproape ca a dublat dimensiunea lucrarii, ceea ce, in final, a determinat si schimbarea formatului de tipar (ca sa putem pastra conceptul initial, al unui singur volum). Am adoptat aceasta solutie pentru ca, incepand cu editia a 2-a a Tratatului, analiza juridica a insolventei va fi urmata de un al doilea volum, in care vor fi abordate aspectele si implicatiile economice ale procedurii.
Cuvant introductiv (extras)
Tratatul practic de insolventa a reusit sa fie recunoscut drept una dintre cele mai complexe si reprezentative lucrari de specialitate in materia insolventei, fiind apreciat ca un instrument valoros in activitatea tuturor celor care activeaza in acest domeniu de nisa.
Succesul unei lucrari de specialitate este asigurat, inainte de toate, de maniera in care reuseste sa surprinda detaliile, profunzimea si varietatea situatiilor de speta care se pot ivi in legatura cu interpretarea unor dispozitii legale, pe care doar o experienta practica prodigioasa o poate reliefa si pe care doctrinarul nu o poate surprinde complet, oricat de temeinice si inalte i-ar fi cunostintele. Aceasta, pentru ca, de multe ori, experienta practica este cea care face diferenta, depasind limitele anticiparii dificultatilor pe care le poate crea o norma de drept sau alta. Cred ca succesul acestui proiect a fost dat de faptul ca a reunit deopotriva analiza academica a doctrinarilor, prin ample cercetari stiintifice si lucrari de specialitate, cu experienta practica a celor care activeaza zi de zi in domeniul insolventei, in calitate de magistrati, avocati sau practicieni in insolventa.
Mi s-a spus de multe ori, in discutiile cu colegii de breasla, ca au gasit in acest Tratat practic de insolventa dezlegari si solutii asupra unor chestiuni de detaliu fin, pe care nu le-au regasit analizate in alte studii de specialitate, iar acest fapt se datoreaza, pe de o parte, colaborarii dintre doctrinari si practicieni ai dreptului, iar, pe de alta parte, numarului semnificativ de autori, nu mai putin de 26 de reputati specialisti in domeniu contribuind la prima editie a tratatului. (...)
Asa cum spuneam in urma cu opt ani, cu ocazia lansarii primei editii a Tratatului practic de insolventa, un proiect de acest gen cu greu poate fi socotit vreodata ca fiind complet si incheiat, iar evolutia jurisprudentei si efervescenta modificarilor legislative din ultimii ani au generat, in mod obiectiv si necesar, o actualizare a acestei lucrari de referinta. (...)
Reeditarea Tratatului practic de insolventa a fost visul si nazuinta unui OM, care a facut imposibilul de a ne aduce pe toti impreuna, care a depasit toate barierele si provocarile pe care viata de zi cu zi le asaza in fata fiecaruia dintre noi, care a reusit sa fie acel liant despre care vorbeam mai devreme. Iar pentru noi, acel liant a fost domnul prof. univ. dr. Radu Bufan. Fara perseverenta, munca asidua si indarjirea domnului Profesor, in calitatea sa de coordonator stiintific al Tratatului, aceasta lucrare nu ar fi putut sa vada lumina tiparului. Iar pentru asta ii multumim! (...)
Cele mai importante elemente de noutate ale acestei editii sunt urmatoarele: 1. valorificarea si inglobarea in analiza teoretica a celei mai relevante jurisprudente acumulate in ultimii ani, si 2. o analiza a principiilor pe care Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventiva le recomanda in directia sporirii eficientei procedurilor de restructurare, de insolventa si de remitere de datorie. In acest context, remarcam prezenta, printre autori, a unor membri ai echipei consortiului care a participat la elaborarea proiectului de implementare in legislatia nationala a Directivei (UE) 2019/1023, ceea ce ne onoreaza si ne bucura, in egala masura. (...)
Speram ca, si in viitor, acest proiect sa aiba continuitate si sa le oferim cititorilor acelasi reper doctrinar de exceptie, care sa ii sprijine in propria lor activitate, sens in care, intentionam publicarea unui al doilea volum al Tratatului practic de insolventa, dedicat analizei actului normativ de implementare a Directivei (UE) 2019/1023, dupa transpunerea acesteia, precum si aspectelor economice cu relevanta in procedura insolventei.
Avocat Simona-Maria MILOS
Presedintele Institutului National pentru Pregatirea Practicienilor in Insolventa
Coordonatori:
Prof. univ. dr. Radu BUFAN – Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Drept, Centrul pentru Dreptul Afacerilor, membru in Consiliul Stiintific al INPPI
Dr. Andreea DELI-DIACONESCU – avocat in Baroul Bucuresti, Membru in Consiliul de Conducere al INPPI
Dr. Mihaela SARACUT – Judecator la Curtea de Apel Cluj-Napoca, cadru didactic asociat, Facultatea de Drept a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca
Colectivul de autori
(in ordine alfabetica)
Prof. univ. dr. Lucian BERCEA – Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Drept, Centrul pentru Dreptul Afacerilor Timisoara
Dr. Anca BUTA – Judecator la Curtea de Apel Timisoara
Conf. univ. dr. Cristian CLIPA – Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara, avocat in Baroul Timis
Dr. Dan Andrei COLDEA – Cadru didactic asociat al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, Cluj Napoca, avocat in Baroul Cluj
Dr. Marcela COMSA – Judecator Curtea de Apel Brasov, formator INM
Dr. Daniela DETESAN – Fost judecator la Tribunalul Caras-Severin
Stefan DUMITRU – Avocat in Baroul Bucuresti
Dr. Florentina FOLEA – Avocat in Baroul Timis
Prof. univ. dr. Augustin FUEREA – Facultatea de Drept a Universitatii „Nicolae Titulescu” din Bucuresti, membru in Consiliul Stiintific al INPPI
Vasile GODINCA-HERLEA – avocat in Baroul Cluj, managing partner CITR
Bogdan HERZOG – practician in insolventa, doctorand SCOSAAR
Cristina IENCIU-DRAGOS – avocat in Baroul Cluj, head of legal CITR
Dr. Petruta MICU – Judecator la Curtea de Apel Timisoara
Nicoleta MIHAI – avocat in Baroul Bucuresti, Director departament restructurare KPMG, membru in Consiliul Director TMA Romania
Simona-Maria MILOS – avocat in Baroul Bucuresti, Presedinte al INPPI
Conf. univ. dr. Dana Daniela MOTIU – Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara, avocat in Baroul Timis
Prof. univ. dr. Florin MOTIU – Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara, fost judecator la Curtea de Apel Timisoara, Formator INM
Drd. Flavius-Iancu MOTU – Judecator la Tribunalul Specializat Cluj
Speranta Aurora MUNTEANU – practician in insolventa, membru TMA Romania, asociat coordonator Veridio Transformation SPRL
Dr. Csaba Bela NÁSZ – Judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Conf. univ. dr. Vasile NEMES – Facultatea de Drept a Universitatii „Nicolae Titulescu” din Bucuresti, avocat in Baroul Bucuresti, membru in Consiliul Stiintific al INPPI
Dr. Antoniu OBANCIA – Avocat in Baroul Bucuresti
Prof. univ. dr. Viorel PASCA – Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara, avocat in Baroul Timis
Alina POPA – avocat in Baroul Bucuresti, practician in insolventa, membru in Consiliul de Conducere al INPPI
Dr. Laura RETEGAN – Avocat in Baroul Cluj
Lector univ. dr. Codrut Nicolae SAVU – Facultatea de Drept a Universitatii Transilvania din Brasov, avocat in Baroul Brasov
Av. Arin Octav STANESCU – Presedinte al UNPIR 2003 – 2015
Dr. Claudia Antoanela SUSANU – Cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi, fost judecator la Curtea de Apel Iasi
Ana-Irina SARCANE-ROTARESCU – avocat in Baroul Bucuresti, practician in insolventa, membru in Consiliul Stiintific al INPPI
Stan TIRNOVEANU – avocat in Baroul Bucuresti, Prim Vicepresedinte al UNPIR
Dr. Nicoleta TANDAREANU – Fost judecator la I.C.C.J., membru in Consiliul Stiintific al INPPI, formator INM
Cristina VIISOREANU – Consilier juridic KPMG Restructuring
CAPITOLUL I. INTRODUCERE. ISTORIC SI DREPT COMPARAT
Sectiunea 1. Prezentare generala
Sectiunea a 2‑a. Scurt istoric
§1. Dreptul Orientului
§2. Dreptul roman
§3. Epoca medievala
§4. Epoca moderna
§5. Perioada contemporana
Sectiunea a 3‑a. Reglementarea regimului comerciantilor aflati in dificultate in Romania
§1. Vechiul drept romanesc
§2. Tendinta postrevolutionara
CAPITOLUL II. PRINCIPII. CARACTERE. SCOPUL SI OBIECTUL PROCEDURILOR DE PREVENIRE A INSOLVENTEI SI DE INSOLVENTA
Sectiunea 1. Principiile procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa
§1. Functia integratoare a principiilor
§2. Principiile World Bank
§3. Principiile europene
§4. Ghidul legislativ UNCITRAL in materie de insolventa
§5. Reflectarea principiilor in cuprinsul Codului insolventei
Sectiunea a 2‑a. Caracterele juridice ale procedurii insolventei
§1. Caracterul judiciar
§2. Caracterul colectiv si concursual
§3. Caracterul unitar si general
§4. Caracterul egalitar
§5. Caracterul de remediu sau de executare silita
Sectiunea a 3‑a. Caracterele procedurilor de prevenire a insolventei in viziunea Directivei privind cadrele de restructurare
§1. Procedurile de prevenire a insolventei vizeaza prezervarea continuitatii activitatii
§2. Caracterul partial judiciar
§3. Caracterul partial‑colectiv/partial‑concursual
§4. Caracterul de relativitate a distributiilor in cadrele de restructurare
§5. Caracterul de remediu
Sectiunea a 4‑a. Scopul si obiectul procedurii insolventei
§1. Scopul procedurii insolventei
§2. Scopul procedurilor de prevenire a insolventei
§3. Obiectul procedurii insolventei
§4. Obiectul procedurilor de prevenire a insolventei
CAPITOLUL III. PROCEDURILE DE PREVENIRE A INSOLVENTEI
Sectiunea 1. Scurta incursiune istorica
Sectiunea a 2‑a. Procedura mandatului ad‑hoc
Sectiunea a 3‑a. Procedura concordatului preventiv
§1. Prezentarea procedurii concordatului preventiv astfel cum este reglementata in Codul insolventei
§2. Organele care aplica procedura
§3. Deschiderea si derularea procedurii de concordat
§4. Incheierea, omologarea si modificarea concordatului preventiv
§5. Inchiderea procedurii concordatului preventiv
Sectiunea a 4‑a. Coordonarea procedurilor principale si secundare de pre‑insolventa din Romania si statele membre ale Uniunii Europene
Sectiunea a 5‑a. Prezentarea principalelor modificari din proiectul de lege initiat ca urmare a obligativitatii transpunerii Directivei 2019/1023/UE
§1. Cine poate accesa procedurile de restructurare. Definitia dificultatii si testul de dificultate
§2. Testul de viabilitate
§3. Scenariul urmatoarei alternative optime
§4. Apelul si contestatiile
§5. Procedura Acordului de restructurare
§6. Procedura concordatului preventiv
§7. Elemente de noutate rezultate din Proiectul de lege
CAPITOLUL IV. DIRECTIVA (UE) 2019/1023 PRIVIND CADRELE DE RESTRUCTURARE SI INSOLVENTA
Sectiunea 1. Istoricul adoptarii Directivei
Sectiunea a 2‑a. Conceptele introduse de Directiva privind cadrele de restructurare
§1. Principiul preventiei
§2. Mecanismele de avertizare timpurie si probabilitatea insolventei
§3. Forma originar contractuala a restructurarii si interventia instantei de judecata (cram‑down)
§4. Un element valoros: continuitatea (prezervarea) afacerii
§5. Regula Debtor in posession. Exceptiile
§6. Acordarea unei suspendari, in temeiul legii (ope legis) sau, ulterior, la cerere, in vederea accesarii si a obtinerii beneficiilor unei proceduri de restructurare
§7. Instituirea unei protectii fata de clauzele ipso facto
§8. Regimul juridic de protectie pentru finantarile intermediare si finantarile noi
§9. Testul de viabilitate al unui debitor aflat in dificultate
§10. Votul negativ al creditorului afectat, impunerea unui plan de reorganizare si acordarea tratamentului echivalent
§11. Testul protectiei intereselor creditorilor
§12. Regula prioritatii absolute sau relative – pilonul central al arhitecturii unei restructurari
§13. Comparatia cu urmatoarea alternativa optima
§14. Protejarea raspunderii administratorilor/directorilor intr‑o procedura de insolventa, pentru judecati de afaceri rezonabile
§15. Introducerea unui termen maximal, de 3 ani, pentru descarcarea de datorie si anularea interdictiilor
Sectiunea a 3‑a. Concluzii
CAPITOLUL V. ORGANELE CARE APLICA PROCEDURA INSOLVENTEI
Sectiunea 1. Notiuni introductive
§1. Notiune si reglementare
§2. Participarea asociatilor/actionarilor la procedura insolventei si exercitarea drepturilor societare
§3. Legitimarea procesuala si legitimarea procesuala alternativa sau chiar subsidiara in insolventa
Sectiunea a 2‑a. Organele care aplica procedura si atributiile lor
§1. Instantele judecatoresti
§2. Judecatorul‑sindic
§3. Natura juridica a functiei indeplinite de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar
§4. Administratorul judiciar
§5. Lichidatorul judiciar
Sectiunea a 3‑a. Alti participanti la procedura insolventei
§1. Adunarea creditorilor
§2. Comitetul creditorilor
§3. Administratorul special
CAPITOLUL VI. JURISDICTIA PROCEDURII DE INSOLVENTA
Sectiunea 1. Competenta instantelor de judecata
Sectiunea a 2‑a. Controlul de legalitate, intre ne/competenta judecatorului-sindic si limitele investirii
§1. Prezentare generala
§2. Limitele principiale ale rolului activ al judecatorului sindic in procedura insolventei
§3. Implicarea judecatorului sindic in analiza pozitiei exprimate de practician
§4. Competenta exclusiva a judecatorului sindic
§5. Rolul judecatorului sindic in analiza actiunilor in anularea hotararilor luate de creditori
§6. Aprecierea aspectelor de legalitate si de oportunitate de catre judecatorul sindic
§7. Actiuni conferite de lege in competenta instantelor de drept comun
§8. Competenta altor participanti ai procedurii
§9. Masuri adoptate de catre judecatorul sindic incadrate in sfera controlului de oportunitate
Sectiunea a 3‑a. Procedura de judecata
§1. Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura
§2. Competenta de solutionare a contestatiilor la executare formulate ca urmare a demararii procedurilor de executare silita
§3. Procedura de citare in calea de atac
§4. Instanta de control judiciar
§5. Conexarea pricinilor la un singur dosar de insolventa
CAPITOLUL VII. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI
Sectiunea 1. Consideratii introductive
Sectiunea a 2‑a. Debitorul – subiect pasiv al procedurii de insolventa
§1. Profesionistii
§2. Profesionistii neautorizati
Sectiunea a 3‑a. Insolventa debitorului
§1. Insuficienta fondurilor banesti disponibile
§2. Neplata datoriilor certe, lichide si exigibile
§3. Formele de insolventa
§4. Dovada starii de insolventa
Sectiunea a 4‑a. Caracterul datoriilor care fac obiectul procedurii insolventei
Sectiunea a 5‑a. Deschiderea procedurii la cererea debitorului
§1. Conditiile introducerii cererii de catre debitor
§2. Obiectul cererii debitorului
§3. Actele care trebuie sa insoteasca cererea debitorului
Sectiunea a 6‑a. Deschiderea procedurii la cererea creditorilor
§1. Conditiile introducerii cererii de catre creditori
§2. Continutul cererii creditorilor
§3. Solutiile pronuntate de judecatorul‑sindic
Sectiunea a 7‑a. Procedura simplificata si procedura generala
§1. Aspecte prealabile. Delimitarea procedurii generale de procedura simplificata
§2. Definitia si trasaturile juridice ale procedurii simplificate
§3. Domeniul de aplicare a procedurii simplificate
§4. Definitia si trasaturile juridice ale procedurii generale
§5. Domeniul de aplicare a procedurii generale
CAPITOLUL VIII. EFECTELE DESCHIDERII PROCEDURII INSOLVENTEI
Sectiunea 1. Avantajele si dezavantajele procedurii insolventei. Consideratii generale
Sectiunea a 2‑a. Masurile subsecvente deschiderii procedurii insolventei
§1. Termene care curg in raport cu data deschiderii procedurii
§2. Comunicarea deschiderii procedurii si efectul acesteia
§3. Mentionarea deschiderii procedurii in registrele de publicitate
§4. Suspendarea/incetarea actiunilor judiciare, extrajudiciare si a masurilor de executare silita
§5. Suspendarea prescriptiei actiunilor prevazute la art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014
§6. Regula suspendarii curgerii dobanzilor, majorarilor, penalitatilor. Exceptia de la regula
§7. Insemnele insolventei
§8. Suspendarea tranzactionarii actiunilor debitorului si retragerea valorilor mobiliare
§9. Mentinerea furnizarii utilitatilor
Sectiunea a 3‑a. Debitorul si conducatorii acestuia
§1. Ridicarea dreptului de administrare
§2. Continuarea activitatii debitorului
§3. Sanctiunea incalcarii limitelor legale
§4. Depunerea informatiilor prevazute de art. 67 alin. (1) din Codul insolventei
§5. Obligatia depunerii de date si informatii
§6. Obligativitatea efectuarii notificarilor privind intrarea in insolventa
§7. Reprezentarea debitorului in cursul procedurii
Sectiunea a 4‑a. Concursul dintre legislatia achizitiilor publice si Codul insolventei. Accesul debitorului la licitatii publice
CAPITOLUL IX. CATEGORII DE CREANTE. MASA ACTIVA SI MASA PASIVA
Sectiunea 1. Categorii de creante
§1. Categorii de creante in dreptul insolventei
§2. Creantele care beneficiaza de cauze de preferinta in procedura insolventei
§3. Creantele bugetare
§4. Creantele salariale
§5. Creantele curente
Sectiunea a 2‑a. Masa activa in procedura insolventei
§1. Consideratii generale
§2. Etapele stabilirii masei active
Sectiunea a 3‑a. Masa pasiva in procedura insolventei
§1. Consideratii generale
§2. Etapele parcurse in vederea stabilirii masei pasive
Sectiunea a 4‑a. Garantiile atipice in procedura insolventei
§1. O schita a creantelor care beneficiaza de cauze de preferinta
§2. Cauzele de preferinta in dreptul roman – o descriere sumara
§3. Alte operatiuni asimilate cauzelor de preferinta
§4. Situatii speciale
CAPITOLUL X. ACTIUNILE IN ANULAREA ACTELOR FRAUDULOASE DIN PERIOADA SUSPECTA
Sectiunea 1. Aspecte preliminare
Sectiunea a 2‑a. Domeniul de aplicare a actiunii in anulare
§1. Aspecte generale de analiza
§2. Excluderi
Sectiunea a 3‑a. Analiza cazurilor cuprinse in dispozitiile art. 117 alin. (2)
§1. Actele juridice cu titlu gratuit
§2. Acte dezechilibrate
§3. Acte incheiate in coniventa frauduloasa cu tertii
§4. Transferuri preferentiale
§5. Transformarea creantelor chirografare in garantate
§6. Plata datoriilor nescadente
§7. Actele juridice incheiate cu scop special
§8. Actele juridice incheiate cu persoane avand relatii speciale cu debitorul
Sectiunea a 4‑a. Modul de functionare a actiunilor in anularea actelor frauduloase
§1. Relatia debitor falit – tert dobanditor
§2. Relatia debitor falit – tert dobanditor – subdobanditor
Sectiunea a 5‑a. Perspectiva Codului insolventei in privinta institutiei actiunilor in anularea actelor frauduloase
§1. Efectul reversibil al defavorizarii creantelor prin planul de reorganizare. Sumele obtinute din admiterea actiunilor revocatorii se distribuie creditorilor
§2. Modificari ale intinderii perioadei suspecte
§3. Calitatea procesuala a creditorului majoritar in formularea actiunilor in anulare
§4. Natura termenelor de 1 an, respectiv 16 luni
§5. Regimul restituirii, cuantumul despagubirilor si ordinea de prioritate a tertului dobanditor
§6. Cuantumul despagubirilor si pozitionarea subdobanditorului de rea‑credinta
§7. Obligativitatea „transparentei procedurale” a debitorului, in privinta listei vizand actele si operatiunile aferente perioadei suspecte
§8. Caracterul prioritar si exclusiv al actiunilor in anulare raportat la actiunea pauliana de drept comun
§9. Posibila raspunderea a tertului dobanditor de rea‑credinta
§10. Consecintele actiunilor in anulare in materia raspunderii fostelor organe de conducere
Sectiunea a 6‑a. Viziunea Directivei privind cadrele de restructurare in privinta actiunilor in anularea unor finantari si proiectul de lege privind transpunerea
Sectiunea a 7‑a. Actiunile in anularea actelor frauduloase – intre realitate si necesitate
CAPITOLUL XI. SITUATIA CONTRACTELOR IN CURS
Sectiunea 1. Considerente generale
Sectiunea a 2‑a. Principiul maximizarii averii debitorului
Sectiunea a 3‑a. Dreptul de optiune al administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar privind denuntarea contractelor in derulare
§1. Notiune si reglementare
§2. Contractul in derulare – obiect al dreptului de optiune
§3. Titularul dreptului de optiune
§4. Momentul procedural al exercitarii optiunii
§5. Formele optiunii
§6. Interesele protejate prin exercitarea dreptului de optiune
§7. Efectele exercitarii dreptului de optiune. Dreptul la despagubire
§8. Soarta contractului continuat din prisma parghiilor reale aflate la dispozitia practicianului in insolventa pentru a pune in executare optiunea legal exprimata
Sectiunea a 4‑a. Atingeri aduse de procedura insolventei principiilor dreptului comun al contractelor
§1. Inaplicabilitatea unora dintre principiile dreptului comun al contractelor incheiate anterior deschiderii procedurii insolventei
§2. Competenta exclusiva a judecatorului‑sindic in solutionarea cererilor privind masurile administratorului judiciar
§3. Revenirea la principiul libertatii contractuale in situatia in care culpa in executare se produce ulterior mentinerii contractului
Sectiunea a 5‑a. Analiza categoriilor de contracte
§1. Contractele translative de proprietate
§2. Contractele privind cedarea folosintei bunurilor
§3. Contractele in temeiul carora debitorul detine bunuri apartinand altor persoane
§4. Contractele incheiate in vederea asigurarii finantarii activitatii debitorului
§5. Contractele de leasing financiar
§6. Contractele de munca
§7. Contractele intuitu personae
§8. Contractul de societate
Sectiunea a 6‑a. Modificarea impusa a contractului in procedura insolventei
Sectiunea a 7‑a. Posibilitatea cesiunii contractelor, cu exceptia celor intuitu personae
Sectiunea a 8‑a. Perspectiva Directivei privind cadrele de restructurare
CAPITOLUL XII. REORGANIZAREA
Sectiunea 1. Geneza institutiei
§1. Bankruptcy Code – Chapter 11
§2. English Scheme of Arrangements
Sectiunea a 2‑a. Conceptia si reglementarea reorganizarii in viziunea Legii nr. 64/1995 si a Legii nr. 85/2006
§1. Elemente de referinta
§2. Deficiente si disfunctionalitati sesizate in modul de aplicare in practica a Legii nr. 85/2006 in privinta procedurii de reorganizare
Sectiunea a 3‑a. Evolutii si tendinte la nivel european
§1. Schimbarea viziunii la nivel european
§2. Comunicarile Comisiei Europene
Sectiunea a 4‑a. Cazuistica unor reorganizari reusite la nivelul jurisprudentei europene/internationale
§1. Lehman Brothers Holdings
§2. American Airlines
§3. General Motors
Sectiunea a 5‑a. Perspectiva Directivei privind cadrele de restructurare
Sectiunea a 6‑a. Procedura reorganizarii in Codul insolventei
Sectiunea a 7‑a. Notiuni generale privind planul de reorganizare
Sectiunea a 8‑a. Persoanele, termenele si conditiile in care se poate propune planul de reorganizare
§1. Debitorul
§2. Unul sau mai multi creditori
§3. Administratorul judiciar
§4. Posibilitatea de prelungire a termenului de depunere a planului de reorganizare
Sectiunea a 9‑a. Situatiile de incompatibilitate privind depunerea unui plan de reorganizare de catre debitor
Sectiunea a 10‑a. Continutul planului de reorganizare
§1. Corelarea definitiei procedurii de reorganizare si a tuturor cerintelor privind continutul planului de reorganizare
§2. Perspectivele de redresare, aspecte financiare si manageriale
§3. Programul de plata a creantelor
§4. Perioada intercalara a programului de plati
§5. Exceptii de la regula pro rata a programului de plati
§6. Reguli de tratament al creantelor prin planul de reorganizare
§7. Masuri adecvate de implementare a planului de reorganizare
§8. Termenul de realizare a planului de reorganizare
Sectiunea a 11‑a. Aprobarea si confirmarea planului de reorganizare
§1. Publicitatea planului de reorganizare
§2. Votarea planului de catre creditori
§3. Confirmarea planului de reorganizare
Sectiunea a 12‑a. Reorganizarea. Reinsertia debitorului in activitatea economica
§1. Implementarea masurilor stabilite prin planul de reorganizare
§2. Ce se intampla daca, din executarea planului, se produc resurse suplimentare, care ar permite intr‑o mai mare masura acoperirea creantelor fata de care s‑a aplicat hair‑cut?
§3. Regula business‑as‑usual
§4. Imperativul platii creantelor curente – verificarea de esenta a viabilitatii unui plan de reorganizare
§5. Pozitionarea furnizorilor de utilitati
§6. Rapoartele trimestriale si importanta acestora
§7. Respectarea atat a programului de plati, cat si plata creantelor curente – cerinta de fond pentru reusita planului de reorganizare
§8. Stabilitatea sau riscul unor acte sau operatiuni efectuate ulterior confirmarii planului de reorganizare
§9. Inchiderea procedurii de reorganizare
Sectiunea a 13‑a. Studii de caz
CAPITOLUL XIII. FALIMENTUL SI LICHIDAREA
Sectiunea 1. Falimentul
§1. Preliminarii
§2. Cazurile de aplicare a procedurii falimentului
§3. Efectele deschiderii falimentului
Sectiunea a 2‑a. Masurile premergatoare lichidarii averii debitorului
§1. Predarea gestiunii averii debitorului
§2. Sigilarea bunurilor din averea debitorului
§3. Inventarierea bunurilor din averea debitorului
§4. Conservarea bunurilor din averea debitorului
§5. Evolutii legislative
Sectiunea a 3‑a. Lichidarea bunurilor din averea debitorului
§1. Principii
§2. Evaluarea
§3. Regulamentul de vanzare
§4. Tipuri si metode de vanzare
§5. Lichidarea averii profesionistilor persoane fizice prevazuti de art. 38 alin. (2) lit. a), b) si f) din Codul insolventei (fostii comercianti persoane fizice)
§6. Actele de transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor vandute in cadrul lichidarii
§7. Situatii speciale
§8. Valorificarea bunurilor in procedura judiciara de insolventa a persoanei fizice prin lichidarea activelor debitorului
CAPITOLUL XIV. DISTRIBUIREA IN INSOLVENTA
Sectiunea 1. Consideratii introductive
Sectiunea a 2‑a. Tabelul creantelor si alte situatii de calcul necesare distribuirii
§1. Situatii necesare in practica pentru distribuire
§2. Orientari jurisprudentiale asupra provizioanelor
§3. Falimentul direct
§4. Falimentul consecutiv unei reorganizari esuate
§5. Problema prioritatii creantelor inscrise in tabelul suplimentar de creante
§6. Concluzii
§7. Prioritati la distribuire provenite din legi speciale
§8. Aplicarea reguli pro rata in distributie
Sectiunea a 3‑a. Distribuirea
§1. Distribuirea in ordinea prevazuta de Legea nr. 85/2006 si Codul insolventei
CAPITOLUL XV. INCHIDEREA PROCEDURII
Sectiunea 1. Considerente generale
Sectiunea a 2‑a. Inchiderea procedurii in alte legislatii – elemente de drept comparat
§1. Inchiderea procedurii insolventei in legislatia franceza
§2. Inchiderea procedurii lichidarii judiciare in SUA comparativ cu dreptul francez al insolventei
§3. Inchiderea procedurii insolventei si efectele inchiderii procedurii in alte state europene
Sectiunea a 3‑a. Aspecte generale privind cazurile de inchidere a procedurii insolventei din Legea nr. 64/1995
Sectiunea a 4‑a. Inchiderea procedurii insolventei in viziunea Legii nr. 85/2006
Sectiunea a 5‑a. Inchiderea procedurii insolventei in viziunea Codului insolventei
§1. Cazuri de inchidere a procedurii insolventei
§2. Cazuri speciale de inchidere a procedurii
§3. Cazuri atipice de inchidere a procedurii insolventei
Sectiunea a 6‑a. Aspecte comune identificate in doctrina si practica judiciara referitoare la inchiderea procedurii insolventei
Sectiunea a 7‑a. Efectele inchiderii procedurii insolventei
§1. Efectele generale ale inchiderii procedurii
§2. Efectele specifice inchiderii procedurii raportate la cazurile de inchidere a procedurii insolventei. Radierea debitorului din evidentele fiscale si comerciale
Sectiunea a 8‑a. Hotararea de inchidere a procedurii insolventei
CAPITOLUL XVI. RASPUNDEREA PENTRU INTRAREA DEBITORULUI IN INSOLVENTA
Sectiunea 1. Consideratii generale
§1. Preliminarii
§2. Ratiunile raspunderii pentru intrarea debitorului in insolventa
§3. Contextul legislativ
Sectiunea a 2‑a. Raspunderea pentru intrarea debitorului in insolventa. Conditiile
§1. Domeniul de aplicare a raspunderii pentru intrarea debitorului in insolventa
§2. Persoanele raspunzatoare pentru intrarea debitorului in insolventa
§3. Natura juridica a raspunderii pentru intrarea debitorului in insolventa
§4. Conditiile raspunderii pentru intrarea debitorului in insolventa
Sectiunea a 3‑a. Raspunderea pentru intrarea debitorului in insolventa. Procesul
§1. Competenta
§2. Calitatea procesuala activa
§3. Termenul de prescriptie
§4. Probe
§5. Masuri asiguratorii
§6. Cai de atac
§7. Executarea hotararii
§8. Sanctiuni nepatrimoniale
CAPITOLUL XVII. INSOLVENTA GRUPULUI DE SOCIETATI
Sectiunea 1. Introducere
§1. Grupul de societati. Notiuni generale
§2. Insolventa grupului de societati sau insolventa societatilor din grup?
§3. Grupul de societati si insolventa
Sectiunea a 2‑a. Contextul reglementarii
§1. Stadiul legiferarii insolventei grupurilor de societati la nivel european
§2. Sisteme de transpunere a legislatiei insolventei grupurilor de societati in dreptul intern
§3. Este posibila implementarea consolidarii substantiale in dreptul roman?
§4. Diferenta dintre consolidarea substantiala si diversele metode de penetrare a valului corporatist
§5. Coordonarea procedurala si coordonarea substantiala pot coexista in dreptul roman?
Sectiunea a 3‑a. Definitii relevante
§1. Cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei
§2. Coordonarea procedurala
§3. Grupul de societati. Controlul. Participatia calificata
§4. Membru al grupului. Membru controlat al grupului
§5. Obligatia de cooperare
§6. Societatea‑mama
Sectiunea a 4‑a. Domeniul de reglementare
Sectiunea a 5‑a. Competenta
Sectiunea a 6‑a. Organele care aplica procedura
§1. Judecatorul‑sindic
§2. Administratorul judiciar
§3. Administratorul special
§4. Comitetul creditorilor
Sectiunea a 7‑a. Elemente procedurale specifice
§1. Deschiderea procedurii
§2. Deschiderea procedurii in cazul in care grupul cuprinde cel putin o institutie de credit
§3. Inscrierea creantelor
§4. Tratamentul actiunilor in anulare
§5. Planul de reorganizare
§6. Contractele de imprumut
§7. Inchiderea procedurii
§8. Jurisprudenta relevanta in privinta insolventei transfrontaliere a grupului de societati
Sectiunea a 8‑a. Concluzii cu privire la insolventa grupului de societati
CAPITOLUL XVIII. FALIMENTUL INSTITUTIILOR DE CREDIT
Sectiunea 1. Abordarea insolventei institutiilor de credit din perspectiva evolutiva
Sectiunea a 2‑a. Procedurile privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit
Sectiunea a 3‑a Sistemul European de Supraveghere Financiara (SESF)
Sectiunea a 4‑a. Falimentul institutiilor de credit, reglementat de Codul insolventei
§1. Precizari prealabile
§2. Corelatia dintre lichidare si faliment
§3. Domeniul de aplicare al procedurii falimentului institutiilor de credit
§4. Precizari privind insolventa grupului de societati si particularitati determinate de includerea in componenta grupului a unei institutii de credit
§5. Particularitati in privinta participantilor la procedura insolventei
Sectiunea a 5‑a. Cerintele deschiderii procedurii falimentului in privinta unei institutii de credit
§1. Starea de insolventa
§2. Cererile introductive
§3. Contestarea starii de insolventa de catre institutia de credit debitoare
§4. Efectele imediate ale deschiderii procedurii falimentului – particularitati
Sectiunea a 6‑a. Lichidarea averii debitoarei. Tranzactii privind cumpararea de active si asumarea de pasive
§1. Procedura valorificarii
Sectiunea a 7‑a. Raspunderea organelor de conducere, a cenzorilor si a personalului de executie sau cu atributii de control din institutia de credit ajunsa in faliment
Sectiunea a 8‑a. Inchiderea procedurii falimentului institutiilor de credit
Sectiunea a 9‑a. Mentinerea unor obligatii specifice institutiilor de credit si dupa trecerea la faliment
Sectiunea a 10‑a. Reglementari privind raporturi de drept international privat in domeniul falimentului institutiilor de credit
§1. Precizari prealabile
§2. Deschiderea unei proceduri a falimentului cu privire la o institutie de credit autorizata in Romania si la sucursalele acesteia stabilite in alte state membre
§3. Deschiderea unei proceduri de faliment fata de o sucursala din Romania a unei institutii de credit dintr‑un stat tert
§4. Reguli in legatura cu aplicarea unor masuri de reorganizare ori deschidere a unei proceduri de lichidare
CAPITOLUL XIX. FALIMENTUL SOCIETATILOR DE ASIGURARE/REASIGURARE
Sectiunea 1. Precizari prealabile
Sectiunea a 2‑a. Notiunea si particularitatile activitatii de asigurare
§1. Entitatile care pot desfasura activitati de asigurare
§2. Particularitatile activitatii de asigurare
Sectiunea a 3‑a. Tratamentul juridic aplicat societatilor de asigurare in dificultate financiara
§1. Consideratii introductive
§2. Redresarea financiara a societatilor de asigurare
§3. Redresarea societatilor de asigurare pe baza de plan de redresare financiara
§4. Redresarea societatilor de asigurare prin administrare speciala
§5. Inchiderea procedurii de redresare financiara
Sectiunea a 4‑a. Corelatia intre atributiile B.N.R. si atributiile A.S.F. in procedura de restructurare prin administrare speciala
Sectiunea a 5‑a. Redresarea societatilor de asigurare prin rezolutie
§1. Redresarea financiara/planul de redresare
§2. Planificarea rezolutiei
§3. Cuprinsul planului de rezolutie
§4. Interventia timpurie
§5. Desemnarea administratorului temporar
§6. Conditiile declansarii rezolutiei in asigurari
§7. Principiile generale ale rezolutiei in asigurari
§8. Evaluarea asiguratorului supus rezolutiei
§9. Instrumentele de rezolutie in asigurari
§10. Reducerea valorii instrumentelor de capital
§11. Mecanisme de siguranta si de finantare
Sectiunea a 6‑a. Falimentul societatilor de asigurare/reasigurare
§1. Precizari prealabile/notiuni introductive
§2. Dispozitii generale aplicabile
§3. Semnificatia unor termeni/terminologia specifica
§4. Deschiderea procedurii falimentului societatilor de asigurare/reasigurare
§5. Specificul atributiilor organelor care aplica procedura falimentului societatilor
de asigurare/reasigurare
§6. Alte dispozitii speciale referitoare la activitatea lichidatorului judiciar (art. 259‑261 din Codul insolventei)
Sectiunea a 7‑a. Efectele deschiderii procedurii
§1. Interdictia instrainarii participatiilor la capitalul social al debitorului
§2. Ridicarea dreptului de administrare al societatii de asigurare debitoare
§3. Retragerea autorizatiei de functionare a societatii de asigurare/reasigurare
§4. Suspendarea de drept a tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare si a masurilor de executare silita
§5. Regimul juridic al creantelor de asigurari
§6. Regularizarea contractelor
Sectiunea a 8‑a. Efectuarea lichidarii falimentare specifice societatilor de asigurare/reasigurare
Sectiunea a 9‑a. Distribuirea. Plata creditorilor de asigurari
§1. Efectuarea platilor din Fondul de garantare a asiguratilor
Sectiunea a 10‑a. Raspunderea organelor de conducere ale societatii de asigurare/reasigurare
Sectiunea a 11‑a. Inchiderea procedurii
CAPITOLUL XX. INSOLVENTA TRANSFRONTALIERA
Sectiunea 1. Notiune
Sectiunea a 2‑a. Reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei
Sectiunea a 3‑a. Conflictele de jurisdictie in materia insolventei transfrontaliere
Sectiunea a 4‑a. Stabilirea instantei careia ii apartine competenta jurisdictionala
Sectiunea a 5‑a. Determinarea legii aplicabile procedurii insolventei cu element de extraneitate
Sectiunea a 6‑a. Chestiuni incidentale
Sectiunea a 7‑a. Efectele hotararilor straine de deschidere a procedurii de insolventa
§1. Recunoasterea hotararilor straine de deschidere a procedurii de insolventa
§2. Efectele recunoasterii hotararilor straine de deschidere a procedurii de insolventa
§3. Recunoasterea si efectele hotararilor straine de deschidere a procedurii de insolventa in raportul dintre statele membre ale Uniunii Europene
Sectiunea a 8‑a. Coordonarea procedurii insolventei grupurilor de societati
CAPITOLUL XXI. RASPUNDEREA PENALA PENTRU INFRACTIUNI IN LEGATURA CU INSOLVENTA
Sectiunea 1. Consideratii generale
Sectiunea a 2‑a. Infractiunile de bancruta
§1. Bancruta – de la legile speciale la Codul penal
§2. Insolventa ca situatie premisa a infractiunilor de bancruta
§3. Bancruta simpla
§4. Bancruta frauduloasa
§5. Consecintele conditionarii exercitiului actiunii penale pentru infractiunile de bancruta de introducerea plangerii prealabile
§6. Bancruta frauduloasa si abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor
Sectiunea a 3‑a. Gestiunea frauduloasa si procedura insolventei
§1. Asemanari si deosebiri fata de reglementarea Codului penal din 1969 si cea a art. 144 din Legea nr. 85/2006 privind insolventa
§2. Obiectul juridic si obiectul material al infractiunii
§3. Subiectii infractiunii
§4. Situatia premisa
§5. Continutul constitutiv al infractiunii
§6. Tentativa si consumarea infractiunii
§7. Aspecte procesuale si regimul sanctionator
Sectiunea a 4‑a. Delapidarea si procedura insolventei
§1. Asemanari si deosebiri intre reglementarea Codului penal din 1969, a actualului Cod penal si cea a art. 145 din Legea nr. 85/2006 privind insolventa
§2. Obiectul juridic si obiectul material al infractiunii
§3. Subiectii infractiunii
§4. Continutul constitutiv al infractiunii
§5. Tentativa si consumarea infractiunii
§6. Aspecte procesuale si regimul sanctionator
Sectiunea a 5‑a. Dezincriminarea totala sau partiala a unor fapte prevazute de Legea nr. 85/2006. Consecinte
Sectiunea a 6‑a. Alte infractiuni de serviciu in legatura cu procedura insolventei
Sectiunea a 7‑a. Confluenta dreptului procesual penal cu dreptul insolventei
§1. Precizari introductive
§2. Sechestrele
§3. Masurile preventive
§4. Organul fiscal
CAPITOLUL XXII. CRIZA FINANCIARA SI INSOLVENTA UNITATILOR ADMINISTRATIV‑TERITORIALE
Sectiunea 1. Cateva consideratii cu caracter introductiv. Sfera de cuprindere a Legii nr. 273/2006 si O.U.G. nr. 46/2013 aprobata cu modificari prin Legea nr. 35/2016
Sectiunea a 2‑a. Criza financiara
§1. Notiunea de criza financiara a unitatilor administrativ‑teritoriale si conditiile in care aceasta poate fi constatata
§2. Cine poate constata ori institui starea de criza financiara a unei unitati administrativ‑teritoriale si la cererea cui?
§3. Comitetul pentru situatii de criza financiara: componenta, natura juridica si atributii
§4. Planul de redresare financiara: natura juridica, continut, rol
§5. Incetarea crizei financiare
Sectiunea a 3‑a. Insolventa unitatilor administrativ‑teritoriale
§1. Notiunea de insolventa a unitatilor administrativ‑teritoriale si conditiile in care aceasta poate fi constatata
§2. Cine poate solicita deschiderea procedurii de insolventa a unei unitati administrativ‑teritoriale si cerintele care trebuie indeplinite
§3. Participantii la procedura insolventei unitatilor administrativ‑teritoriale
§4. Deschiderea procedurii si efectele acesteia
§5. Planul de redresare: natura juridica, continut si rol
§6. Inchiderea procedurii insolventei unitatilor administrativ‑teritoriale
§7. Registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ‑teritoriale
Sectiunea a 4‑a. Concluzii
§1. Criza financiara a unitatilor administrativ‑teritoriale
§2. Insolventa unitatilor administrativ‑teritoriale
CAPITOLUL XXIII. INSOLVENTA PERSOANEI FIZICE
Sectiunea 1. Evolutii istorice
Sectiunea a 2‑a. Tendinte actuale la nivel european
Sectiunea a 3‑a. Aspecte de drept comparat
§1. Legislatia americana
§2. Legislatia europeana
Sectiunea a 4‑a. Domeniul, conditiile si caracterele legii privind insolventa persoanei fizice
Sectiunea a 5‑a. Domeniul Legii nr. 151/2015
§1. Debitorul persoana fizica
§2. Conditia domiciliului persoanei fizice
§3. Conditia insolventei
§4. Conditia insolvabilitatii
§5. Conditia persistentei in timp a insolvabilitatii
§6. Conditia valorii prag a obligatiilor
§7. Nivelul de trai rezonabil
Sectiunea a 6‑a. Caracterele procedurii insolventei persoanei fizice
§1. Caracterul colectiv
§2. Caracterul concursual
§3. Caracterul egalitar
§4. Caracterul unitar
§5. Caracterul administrativ‑judiciar
§6. Caracterul de remediu si sanctiune
§7. Caracterul voluntar si personal
§8. Caracterul transparent
§9. Caracterul special si prioritar
Sectiunea a 7‑a. Categoriile de debitori exclusi de la accesul in procedura
§1. Debitorul dintr‑o procedura anterioara
§2. Debitorul dintr‑o procedura anterioara inchisa din motive imputabile
§3. Debitorul condamnat definitiv
§4. Debitorul concediat din motive imputabile
§5. Debitorul care a refuzat un loc de munca
§6. Debitorul care a facut cheltuieli voluptuare
§7. Debitorul care si‑a determinat sau inlesnit insolventa
§8. Debitorul care are deschisa o procedura
Sectiunea a 8‑a. Elemente de procedura
§1. Introducere
§2. Cererea
§3. Procedura in fata comisiei
§4. Buletinul procedurilor de insolventa – sectiunea „Debitori – persoane fizice cu obligatii ce nu decurg din exploatarea unei intreprinderi”
§5. Procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor
§6. Procedura judiciara de insolventa prin lichidarea activelor debitorului
§7. Procedura simplificata de insolventa
§8. Eliberarea de datorii reziduale
Sectiunea a 9‑a. Tratamentul juridic al supraindatorarii antreprenorului individual aflat in insolventa
§1. Prezentare generala
§2. Solutii posibile pentru solutionarea crizei
Sectiunea a 10‑a. Perspectiva oferita de Directiva (UE) privind cadrele de restructurare preventiva, remiterea de datorie si decaderile 2019/1023
CAPITOLUL XXIV. COMPATIBILITATEA DINTRE PROCEDURA INSOLVENTEI, PROCEDURA CIVILA SI DREPTUL MATERIAL
Sectiunea 1. Aspecte introductive
Sectiunea a 2‑a. Criterii de compatibilitate – abordari practice
§1. Scopul analizei
§2. Criteriul prevalentei componentei economice
§3. Criteriul intensitatii legaturii cu materia insolventei
§4. Criteriul de logica formala
§5. Criteriul cauzalitatii necesare
§6. Criteriul compatibilitatii calificate
Sectiunea a 3‑a. Analiza de compatibilitate cu dreptul procesual civil
§1. Aspecte generale
§2. Executarea silita a participatiilor societare in afara unui plan de reorganizare, fata de un debitor aflat in insolventa
§3. Transmisiuni de drepturi si calitati procesuale in insolventa
§4. Modul in care sunt afectate de procedura insolventei actiuni judiciare introduse anterior deschiderii procedurii
§5. Compatibilitatea dintre cererea de chemare in garantie si actiunea in raspundere in materia insolventei
Sectiunea a 4‑a. Analiza de compatibilitate cu dreptul material
§1. Afectarea drepturilor dintr‑o promisiune bilaterale de vanzare, daca fata de promitentul vanzator s‑a deschis procedura insolventei
§2. Valabilitatea stabilirii anticipate, prin clauze contractuale, a unui comportament viitor intr‑o potentiala procedura de insolventa
§3. Mutus consensus – mutus disensus si etapele procedurii de insolventa –hotararea Adunarii creditorilor de aprobare a onorariului practicianului
Sectiunea a 5‑a. Concluzii
INDEX